Ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! – Plângerile lui leremia 3:23
Un nou an intră pe nesimţite în viaţa noastră – un capitol nou care urmează să fie scris. Un nou început plin de fragilitate. Optimismul ne cuprinde. Speranţa ne este reînnoită. Chiar şi atunci când calea nu îmi este clară, niciodată nu mă îndoiesc că făgăduinţele lui Dumnezeu pentru viitor se vor împlini, pentru că El ne-a asigurat de acest lucru.
De la fereastra mea, priveliştea grădinii este captivantă şi maiestuoasă. Simţământul de pur şi nou se agaţă de crengile copacilor şi de ramurile goale la fel ca globurile din pomul de Crăciun. Atmosfera este încărcată de aripi de porumbei, cenuşii şi tăcuţi. Se pare că noul an păşeşte înainte învăluit într-o haină cerească împodobită cu comorile speranţei, ale credinţei şi ale bucuriei sfinte.
Pe măsură ce zăpada de ianuarie îşi face loc, invitată de vânturile aspre de iarnă, ochiul neantrenat poate fi ispitit să vadă doar grădina care pare să fi fost dezbrăcată în mod brutal de slava ei. Dar pentru ochiul care vede dincolo de ceea ce este evident, se vede o frumuseţe adevărată şi o comoară plină de dovezile grijii iubitoare a lui Dumnezeu pentru om la creaţie.
Grădina, iarna, se bucură de frumuseţea chiciurii şi de curăţia tăcerii. Ea se odihneşte, dar nu moare. Rămâne tăcută, dar continuă să grăiască prin mii de glasuri.
În paloarea lunii ianuarie, în goliciunea pământului şi în tăcerea adusă de atingerea iernii putem găsi totuşi bucurie, frumuseţe şi dovezi ale dragostei uimitoare ale lui Dumnezeu faţă de copiii Săi.
Tată, eu sunt asemenea grădinii în timpul iernii, cuprinsă de gheaţă şi de moartea adusă de păcat şi de lipsa de valoare. Totuşi, Tu ai văzut în mine comorile strălucitoare ascunse în spatele gheţii. Ai văzut valoare în mine. Tu ai îndepărtat păcatele care m-au îngropat şi îmi acopereau lumina. Tu mi-ai dat o viaţă care merită trăită prin mântuirea ta.
La fel ca noul an care se desfăşoară înaintea noastră, la fel şi noi, copiii Tăi de pe pământ, am primit noi ocazii. Putem începe din nou.
De acum înainte, fie ca faptele noastre şi viaţa noastră să dea mărturie despre dragostea Ta faţă de cei din jur.
Olga Valdivia