Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos. (Filipeni 4:19)
Sabatul din 24 ianuarie 2016 va rămâne întipărit în mintea noastră pentru mult timp. Viscolul încărcat de zăpadă, numit și „Jonas”, a fost înregistrat ca fiind a cincea cea mai cumplită furtună din New York. În zilele premergătoare acelui fatidic sfârșit de săptămână, inimile oamenilor erau cuprinse de neliniște din cauza veștilor și a diferitelor previziuni cu privire la ceea ce urma să vină. Toți am fost cuprinși de frenezie, deși mulţi se simțeau ca niște copii în așteptarea unui eveniment incitant.
Cu două zile înainte de furtună, eu și soțul meu, Milton, care este pastor, am călătorit cam două ore în nordul statului, ca să vizităm o prietenă dragă. După ce am terminat vizita pastorală, când ne pregăteam să plecăm, ea a insistat să rămânem la masă. În timp ce mâncam, noi eram cu un ochi pe fereastră și trăgeam cu urechea la știrile despre vreme.
Pentru Milton, primele rafale de zăpadă au fost o încântare, dar i-am reamintit că, de fapt, nu era o ninsoare „normală”. Ca să nu călătorim pe un drum fără vizibilitate – așa cum s-a dovedit curând – ne-am rugat cu prietena noastră și ne-am grăbit spre casă. În mașină, m-am apucat să fac o listă cu cele necesare în caz de înzăpezire. Aveam destule alimente, dar nu și apă. Aveam nevoie, de asemenea, de o lanternă, dar nu știam în ce cutie sau valiză o pusesem. Milton a spus:
– Să nu te îngrijorezi deloc. Dumnezeu va purta de grijă.
Am continuat cu lista și am adăugat articole pentru valiza cu care urma să plecăm, în caz de evacuare. Ne continuam călătoria spre casă, când telefonul a sunat. O soră de la biserică a întrebat:
– Frate pastor, unde sunteți?
Noi eram cam la o oră și jumătate distanță de casă. Apoi, ea a continuat:
– Puteți opri pe la mine să luați ceva important?
Când am ajuns, ea a spus:
– Nu vă rețin mult. Vreau să vă dau acest pachet cu niște lucruri.
După ce am primit de la ea, la repezeală, sfaturi cu privire la supraviețuirea pe viscol, ne-am grăbit spre casă. Am deschis pachetul și am găsit, printre alte articole de care aveam nevoie, și o lanternă, plus baterii! Eram uimită! Dumnezeu are o mie de căi de a avea grijă de noi. Chiar s-au împlinit cuvintele: „Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” (Isaia 65:24). Dumnezeu S-a folosit de o simplă lanternă pentru a ne aminti, chiar prin lucruri mici, că El are grijă de binele și de confortul nostru.
Gloria Barnes-Gregory
