Articolul precedentCine înţelege mai bine?
    Articolul următorPorunca a treia

    Un biscuit fără unt

    Mi se scăldau pașii în smântână. (Iov 29:6)

    Atunci când Duke, câinele de rasa chiweenie (jumătate chihuahua, jumătate șoricar) a venit în casa noastră, nu își dorea să se afle acolo împreună cu noi. „Bunicuța” lui iubită trebuise să plece într-un centru pentru pensionari, unde câinii nu sunt permiși. Amândoi nepoții ei lucrau și nu aveau timp pentru Duke. Atunci când a ajuns la noi, câinele s-a simțit abandonat și în locul nepotrivit. Ne ignora și era foarte retras. Când l-am dus pentru prima dată la plimbare și am vrut să-i scot un spin care îi intrase în picior, m-a mușcat. De asemenea, mușca ori de câte ori încercam să-l luăm din vârful patului, de sub pat sau de pe scaun. În cele din urmă, l-am lăsat în pace, l-am hrănit și l-am plimbat fără să-l mângâiem sau să-l luăm în brațe.

    Ne-am tolerat reciproc. Noaptea dormea pe o pătură la picioarele patului. În fiecare dimineață privea cum cele două pisici ale mele se apropiau de perna mea să mă salute. Le mângâiam și vorbeam cu ele. Duke mă urmărea cu ochii lui mici și sclipitori. A trecut un an, sau poate mai mult. Apoi, într-o dimineață, după ce pisicile au plecat, Duke s-a urcat la mine în brațe și s-a ghemuit. Și el dorea să fie iubit. Privise pisicile și își dorea și el dragostea pe care le-o arătam lor. După acea ocazie, el ne-a lăsat să îl mângâiem și să îl luăm în brațe. Apoi, a devenit animalul de companie special al soțului meu.

    Dragostea cea mare a vieții lui Duke era mâncarea. Soțului meu îi plăcea să îl trateze cu bunătăți pe care Duke le devora voios. Duke ar fi făcut orice pentru mâncare. Îi plăceau în special biscuiții simpli cu care îl hrăneam – aceasta până în ziua când, din greșeală, i-am dat un biscuit uns cu unt. După ce l-a gustat, Duke nu a mai vrut niciun fel de biscuiți, dacă nu erau unși cu unt.

    A devenit o zicală în familia noastră: „Nu merită să mănânci un biscuit fără unt” și am găsit multe ocazii în care s-a putut aplica această zicală.

    Amintindu-și de o perioadă mai prosperă din viață lui, Iov a spus: „Mi se înmuiau pașii în unt” (trad. după KJV). Într-una dintre edițiile în limba engleză (NIV), textul sună asemănător cu cel din limba română: „Mi se scăldau pașii în smântână” (Iov 29:6). Suntem noi mulțumiți în viață cu un biscuit vechi și uscat sau Îi vom permite lui Dumnezeu să ne iubească și să ne ajute să ne găsim plăcerea în relația noastră cu El? David a scris: „Înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice, în dreapta Ta” (Psalmii 16:11). După cum Duke a văzut că pisicile primeau dragoste și și-a dorit-o și el, tot așa să vadă și alți oameni dragostea lui Dumnezeu în viața noastră și să-și dorească și ei o relație cu El.

    Ca un biscuit care nu merită să fie mâncat fără unt, tot astfel nicio viață nu merită să fie trăită fără Dumnezeu.

    Edna Maye Gallington

    Un biscuit fără unt - Devoțional femei. Ca un biscuit care nu merită să fie mâncat fără unt, tot astfel nicio viață nu merită să fie trăită fără Dumnezeu.
    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Voi cinsti pe cine Mă cinstește

    Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru răspunsul Lui rapid. Adesea, când plănuiesc programa pentru studenții mei, cer călăuzire de sus, iar El îmi răspunde prin idei excelente, care nu numai că îmbogățesc cunoștințele studenților, dar îmi și furnizează ocazii pentru a împărtăși bunătatea Sa.

    Fascinația neobișnuitului

    Isus în iesle – rumen în obraji și neajutorat – ne-a arătat cât de vulnerabil S-a făcut, din dragoste pentru noi. Nu a dus El pe pământ o viață dintre cele mai neobișnuite? Și acest fel neobișnuit de a fi nu a fost pentru El și pentru noi o binecuvântare?

    Publicate astăzi

    4K

    Înțeleptul ține pasul cu evoluția lucrurilor, dar evită să facă din aroganță și spoială filozofia lui de viață. Nu trebuie să umbli ponosit pentru a trăi onest, dar în mod sigur nu avem niciun avantaj dacă purtăm mască. Orice mască aduce cu sine sentimente de teamă și vinovăție.

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Mulţumirea

    Nu trebuie să aşteptăm până când deţinem una sau alta pentru a fi fericiţi. Putem chiar acum să fim mulţumitori; astăzi avem deja suficiente lucruri care să ne bucure. Putem fi recunoscători în orice situaţie ne-am afla.

    Binecuvântare sau blestem?

    Doamne ajuta-ma sa nu repet greseala lui Eli PROVOCARE: Croiește cărări drepte, oferind un model demn de cinste și dovedind responsabilitate!

    Isten reformra szólít fel

    „És ez Őelőtte fog járni az Illés lelkével és erejével, hogy az atyák szívét a...