Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu, Domnul Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi! (Isaia 48:17)
Soțul și cu mine am făcut ceva neobișnuit pentru noi. Împreună cu un alt cuplu, am mers să vedem un film: Fără armă în linia întâi. Filmul este despre Desmond Doss, un om a cărui conștiință nu-i permitea să ia parte la luptă, dar care voia să-și servească patria, în al Doilea Război Mondial. Însă nu era de acord nici să curme vieți, nici să poarte armă. Era medic și a fost ridiculizat și abuzat de camarazii lui, până când, într-o situație disperată, a salvat plin de curaj șaptezeci și cinci de vieți, din bătaia gloanțelor, pe câmpul de luptă. Președintele Truman l-a decorat cu Medalia de Onoare. Atunci când plecam din sala de cinema, un om a făcut o remarcă: „Cred că putea și el măcar să poarte arma. Nu s-o folosească, ci doar să arate că ar putea-o folosi. Un mic compromis nu ar fi fost mare lucru.” Chiar așa să fie? Un mic compromis nu ar fi fost mare lucru?
Oare ar fi putut cei trei tineri evrei să simuleze închinarea înaintea chipului împăratului – poate doar cu un genunchi plecat? Cu siguranță! Dar atunci nu am mai fi avut istoria extraordinară cu Isus prezent alături de ei în cuptorul arzând. Ar fi putut Daniel să facă un mic compromis, închizând fereastra și rugându-se în secret, în loc să se lase văzut de alții în timp ce se ruga, împotriva legii date de împărat? Da, ar fi putut, dar atunci nu am mai fi avut ocazia să citim istoria aruncării lui în groapa cu lei și a salvării lui de acolo, când îngerii au închis gura leilor. Odată, Avraam, numit și prietenul lui Dumnezeu, s-a gândit să-și salveze viața spunându-i regelui Abimelec că Sara era sora lui. Ea, într-adevăr, îi era pe jumătate soră, dar Avraam a „uitat” să spună că îi este și soție. Un mic compromis, dar cu consecințe grave (vezi Geneza 20:1-18). În Noul Testament citim că, deși Anania și Safira promiseseră să dăruiască bisericii banii obținuți din vânzarea proprietății lor, au făcut un mic compromis, păstrând o parte. Și acest compromis a avut consecințe instantanee și fatale (Faptele 5:1-11).
În cartea Viața lui Iisus, Ellen White scrie: „Isus nu Și-a asigurat niciodată pacea prin compromis. (…) Dar adevărata pace nu poate fi asigurată prin compromis față de principii.” (Ellen G. White, Viața lui Iisus, p. 356.) Deși în viață este uneori nevoie și de concesii, în privința adevărurilor cruciale trebuie să stăm fermi. Isuse, ajută-mă ca niciodată să nu fac compromisuri în principii, ci mereu să stau ferm pentru Tine! Fie ca aceasta să fie și rugăciunea ta.
Sharon Oster
