Împliniţi legile Mele, păziţi poruncile Mele şi împliniţi-le; şi veţi locui fără frică în ţară. (Leviticul 25:18)
Binecuvântarea primită ca urmare a unei vieți de ascultare stă în conformarea față de fiecare poruncă din Decalog. Este atât de simplu. După patru ani de așteptare, eu și soțul meu ne aflam la tribunal și jurații ascultau cu atenție depoziția noastră despre frauda făcută de o bancă. În ziua de joi și în prima parte a zilei de vineri, a fost audiat soțul meu. Eu am fost interogată vineri după-amiază. Se apropia Sabatul. Luni era sărbătoare – Ziua Președinților americani – și curtea nu se putea întruni. Judecătorul, avocații și jurații erau dornici să se ajungă la o concluzie, dorind să nu se amâne procesul. Când am făcut cunoscut faptul că nu vom rămâne după apusul soarelui, judecătorul a mers cu avocații într-o altă încăpere, în timp ce noi am rămas singuri, în sala de judecată cu jurații, așteptând rezultatul deliberării zgomotoase din camera judecătorului.
Avocatul nostru, cunoscând convingerile noastre religioase cu privire la Sabatul zilei a șaptea, a venit și ne-a cerut să așteptăm, asigurându-ne că nu va dura mult și că nu vom ajunge acasă „prea târziu”. Vorbind și în numele meu, soțul a spus cu calm – dar și cu hotărâre – că suntem gata să renunțăm la proces dacă aceasta ar însemna nerespectarea Sabatului. Avocatul nostru creștin a rostit cu respirația tăiată:
– Vorbiți serios? Chiar aveți de gând să faceți asta?
– Da, Sabatul este foarte important pentru noi, am răspuns amândoi.
Nu puteam să călcăm Legea lui Dumnezeu. Avocatul nostru s-a reîntors în biroul judecătorului. Deliberarea a fost și mai zgomotoasă. Judecătorul a decis să amâne cazul până marți. Avocatul taberei adverse a ieșit val-vârtej din camerele anexe până în fața juraților și a strigat: „Am plecat de aici! Merg la schi și voi face asta în Sabat!”
Marți a fost o nouă înfățișare. Vicepreședintele băncii și secretara lui erau gata să-și apere poziția în calitate de reclamat pentru fraudă. În mai puțin de o oră, au fost învinși de dovezi. Secretara aproape că era în lacrimi atunci când a furnizat propria versiune, evident cea prefabricată de către reprezentanții băncii. Vicepreședintele nici nu a ridicat privirea și a ținut capul în jos în timpul interogatoriului. Chinul unei perioade de aproape patru ani s-a terminat. Jurații au dat verdictul vinovăției pentru fraudă în dreptul băncii. Nu am avut cheltuieli de judecată, ci numai costul pentru apărarea legală, care a fost moderat și echitabil. Am așteptat apoi treizeci de zile, pentru că banca avea dreptul la apel. Dar nu s-au folosit de acest drept. În sfârșit s-a terminat totul!
Ascultarea credincioasă a poruncii lui Dumnezeu a avut ca rezultat binecuvântarea promisă.
Della A. Heisey
