Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne înveselim; căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Şi au început să se înveselească. (Luca 15:22-24)
În 2017, cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței, care are loc în septembrie, cele două fiice ale noastre din Gaborone, Botswana, în satul lor natal, Kanye. L-au adus și pe Furtunică, motanul familiei altei fiice, care mersese să viziteze niște prieteni în Namibia, țara vecină. Familia era fericită să fie din nou împreună. La sugestia stăpânei sale, care îl cunoștea mai bine, Furtunică a fost dus în garaj, probabil din cauză că mamei nu i-ar fi plăcut să împartă casa cu pisoiul. Dar dimineața, Furtunică nu era de găsit! Au fost întrebați și vecinii, iar unul dintre ei chiar ne-a spus să renunțăm la căutări pentru că „o pisică nu se mai întoarce acasă niciodată, ci va merge în pădure sau își va găsi altă casă.”
Imaginați-vă cum mă simțeam. Totuși am spus: „Cu rugăciune, acest pisoi va veni acasă.” Un membru al familiei chiar a făcut o constatare: pentru că pisoiul a fost transportat într-o cușcă, nu se va întoarce la cei care l-au ținut captiv și, cu siguranță, va muri. Un dezastru! I-am atenționat pe membrii familiei să nu spună nimic proprietarei pisoiului până când aceasta nu se va întoarce acasă, în Botswana. Inima îmi era rănită. Abia acum realizam că îl iubeam pe Furtunică. Doamne, Te rog, adu-l înapoi pe Furtunică, L-am implorat eu pe Domnul. În acea dimineață nefastă, eu și soțul meu am mers să facem o plimbare. Ghiciți ce s-a întâmplat. Când ne-am întors acasă, fiica „vinovată” de punerea motanului în garaj ne aștepta cu un zâmbet larg și ne-a spus că Furtunică este acasă! Am sărit în sus de câteva ori, ca un copil, de bucurie că motanul era înapoi acasă. Ce ușurare!
Dacă eu am plâns pentru un pisoi, cu cât mai mult Dumnezeu este afectat de pierderea unei ființe create după chipului Său? Am putea fi ispitiți să gândim că nu este cazul nostru, deoarece noi ne aflăm în biserică. Da, unii lipsesc de la biserică în mod fizic. Din păcate însă, chiar dacă ești prezent fizic în biserică poți fi pierdut; lucrul acesta nu îl poate ști nimeni altcineva, dar Dumnezeu știe dacă te-ai rătăcit. El plânge și dorește să te întorci la El. Poate fi găsită altundeva o asemenea dragoste?
Bogadi Koosaletse
