Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus. (Filipeni 3:13,14)
Aseară la televizor, la rubrica meteo, s-a anunțat pentru astăzi o nouă zi de caniculă. Prin urmare, în această dimineață am vrut să termin munca pe care o aveam de făcut afară înainte ca umiditatea să devină prea mare. Am încălțat o pereche de șlapi de gumă și mi-am luat mănușile de grădinărit. Urma să plivesc și să ud florile înainte de a intra înapoi în casă, la treburile mele (acolo unde aveam aer condiționat).
Chiar dacă este mijlocul primăverii aici, în sud, unde locuiesc, mă bucur că mi‑au înflorit din abundență ghivecele cu flori galben-portocalii de gălbenele englezești și franțuzești, cu flori violet-închis de salvie, cu petunii roz și cu gardenii culoarea fildeșului.
Apoi, în timp ce udam florile, aproape că n-am observat micuțul ghiveci cu gălbenele din spatele celui mai înalt vas de ceramică de culoare verde. Poziția acestui vas mare face ca umbra lui pe zidul casei să mascheze prezența minusculei plante. Deși copleșite de umbra cuprinzătoare a florilor mai mari situate mai sus și așezate în fața lor (condamnate să aibă condițiile cele mai vitrege ale unei flori în ghiveci), gălbenelele, cu petalele lor mici și perfecte de culoarea aurului și vișinii în partea de mijloc, și-au strâmbat „gâtul” în vârful tulpinilor firave. O întoarcere la 180 de grade! De ce? Ca să se poată bucura din plin de soarele dimineții.
Stăteam și priveam la vitejia gălbenelelor mele care au reușit să învingă greutățile.
În umilință, am auzit cum Duhul Sfânt m-a întrebat: Dar tu ai face un așa efort istovitor ca să-ți păstrezi fața îndreptată spre Mine? Te străduiești să faci orice numai ca să te poți scălda în căldura dragostei Mele și în lumina adevărului Meu? Căci îndurările Mele se reînnoiesc și pentru tine în fiecare dimineață (vezi Plângerile 3:22,23). Stropită pe picioare cu picăturile de apă de la furtunul de grădină și cu lacrimi în ochi, mă uitam la acele gălbenele. Atunci, chiar lângă acel ghiveci mare și verde, mi-am predat din nou inima lui Isus, hotărâtă să fac un efort de reînnoire la 180 de grade pentru a primi plinătatea Lui în fiecare zi.
Doamne, chiar dacă circumstanțe dincolo de puterea noastră de a controla ne așază în umbra vrăjmașului, noi vom rămâne statornice și nu vom renunța la luptă. Ajută-ne să facem tot ce este necesar pentru a ne poziționa acolo unde putem să-Ți vedem fața!
Carolyn Rathbun Sutton
