Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:16)
Ioan 3:16 are o semnificație specială pentru mine pentru că, deși eram adolescentă, nu știam să citesc, dar Dumnezeu a folosit acest text ca să-mi arate cât de mare este dragostea Lui.
Eram cea mai mare dintre șapte frați. Pe timpul zilei, lucram din greu pe o plantație de bumbac din Waynesboro, Georgia, Statele Unite ale Americii, și nu puteam merge la școală. Când aveam șaptesprezece ani, unchiul meu ne-a salvat, pe mine și pe sora mea de cinci ani, de pe acea plantație și ne-am mutat în Elmira, New York. Viața mea a început să se schimbe. La nouăsprezece ani, aveam doi copii, doi băieți. Aveam inima împovărată pentru că doream să pot citi Biblia. O doamnă creștină în vârstă mi-a predat studii biblice, care m-au ajutat să învăț să citesc. Într-o dimineață m-am rugat cu ardoare lui Dumnezeu să pot învăța să citesc. Deodată, pe peretele din dormitorul meu a apărut un scris cu roșu. Surprinzător, am început să citesc acele cuvinte. Era textul din Ioan 3:16. Apoi am înțeles, prin harul Domnului, cât de mult mă iubește El. Pe atunci mă simțeam fără valoare, dar acele cuvinte puternice au vorbit inimii mele, asigurându-mă că El chiar mă iubește și că este preocupat de o păcătoasă ca mine.
Am aflat apoi de Sabatul zilei a șaptea și m-am botezat, la vârsta de nouăsprezece ani, în biserica aceea care păzea Sabatul. A fost unul dintre cele mai bune lucruri din viața mea. Am început să citesc Biblia și cărțile lui Ellen White. Cu cât citeam mai mult, cu atât cuvintele lui Dumnezeu îmi păreau mai scumpe.
Făceam tot posibilul să-mi cresc cei doi fii prin munca mea, ca îngrijitor în casele oamenilor – o muncă dificilă, dar Dumnezeu m-a asigurat că harul Său este suficient pentru mine și familia mea. Am învățat să mă încred zilnic în ajutorul Său. Într-o zi am aflat despre un program educativ pentru adulți. Dumnezeu mi-a dat o profesoară minunată, Anne Thurber, care m-a dus la cursurile serale de două ori pe săptămână, timp de patru ani, și care m-a ajutat cu scrisul și cu cititul.
La vârsta de optzeci de ani, după un drum lung, sunt încă activă în slujirea bisericii și a localității mele. Dumnezeu mi-a dat harul să scriu o carte despre viața mea, care va fi publicată curând: Does Anybody Hear My Cry? (Aude cineva strigătul meu?) Dumnezeu este minunat. Eu trăiesc pentru El.
Tovarășele mele de călătorie, drumul vostru poate fi aspru, dar nu renunțați! Aveți credință în Dumnezeu. El este capabil să vă facă viața frumoasă, oricare ar fi circumstanțele.
Ruby Adams
