Articolul precedentAdevărata eliberare
    Articolul următorPorunca a opta

    A durut atât de tare!

    Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, și căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. (Isaia 55:8)

    Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. (1 Tesaloniceni 5:18)

    Ziua de duminică 4 martie 2018 a răsărit ca o zi frumoasă, răcoroasă. Lista cu lucrurile pe care trebuia să le fac în acea zi era pregătită. Prima dată trebuia să îmi termin treburile prin bucătărie, apoi să merg să mai lucrez în grădină.

    Din cauza restricțiilor la apă, trandafirii mei s-au ofilit. Spațiile din ghivecele în care îi replantasem păreau uscate. Planul meu era să mut plantele suculente și cactușii din grădina din spate în cea din față și să împrăștii pietricele între pavaj și plante. Toată munca era planificată pentru acea zi.

    Ieșind pe ușa din față cu niște apă pentru păsările sălbatice, am căzut pe neașteptate! Am aterizat cu fața în jos pe trotuarul pavat. Întinsă pe trotuar, cu nasul sângerând abundent pe pavaj, am privit spre poartă. Nu era nimeni în preajmă. Am încercat să mă ridic, dar cât de greu a fost! Mă simțeam ca un sac de ciment. Cu nasul încă sângerând și de-acum cu hainele pătate, l-am sunat pe fiul meu care mă îngrijea și i-am povestit ce mi s-a întâmplat. A venit repede pentru a-mi opri sângerarea și pentru a-mi oferi ajutorul de care aveam nevoie în urma șocului. M-am privit în oglindă, dar priveliștea nu era deloc frumoasă! Nasul era plin de sânge și obrazul se învinețise în urma impactului.

    Mâna stângă îmi era umflată și palma se albăstrise. Genunchiul stâng era zgâriat din nou, la fel ca la ultima mea căzătură, din 3 decembrie 2017. Brațul drept se întărise și se umflase și simțeam că și cutia toracică fusese afectată. Simțeam o durere îngrozitoare când respiram, tușeam sau strănutam. Cât de mult suferea organismul meu! Totul durea atât de tare! În acea zi nu am mai făcut nimic din ceea ce îmi planificasem. A încerca să găsesc un medic duminica era ca și când aș fi căutat dinții unei găini! Dar în săptămâna care a urmat, în urma consultului, doamna doctor mi-a spus că deși cutia toracică era foarte lovită, nu aveam niciun os rupt.

    Pentru ce puteam să fiu recunoscătoare în toată această durere? Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a păstrat viața. Aș fi putut să rămân acolo toată noaptea și, în cele din urmă, să mor! Dacă Dumnezeu vede o vrabie căzând și o îngrijește, cu atât mai mult El se îngrijește de mine!

    Priscilla E. Adonis

    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    Cât de aproape este sfârșitul?

    Nimeni nu cunoaște exact răspunsul la întrebarea: „Cât de aproape este sfârșitul?” Totuși, David, vorbind cu Dumnezeu, ne lasă o mângâiere și o reasigurare: „Tu ești adăpostul și scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduința Ta” (Psalmii 119:114).

    Blocată în noroi

    Când viața ta începe să pară că nu este mai mult decât niște dealuri prăfuite, meditează la râurile proaspete care curg între ele. Apoi gândește-te mai profund la apa vie pe care o găsim în adevărul, mângâierea și făgăduințele din Cuvântul lui Dumnezeu.

    Alegând viața din belșug

    Sper să învățăm să căutăm fața Lui și să ne încredem în cuvântul Său. El ne oferă viață din belșug – doar dacă Îi cerem. El ne iubește cu o iubire veșnică. Mă rog în fiecare zi să alegem viața trăită cu Dumnezeu.

    Planificatorul

    El are un plan pentru tine și El înfăptuiește totul conform cu voia Sa. Te poți încrede în Dumnezeu care „poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi”.

    Publicate astăzi

    Robul lui Dumnezeu

    Odată ce ești convins că Dumnezeu te iubește și că îți vrea binele, atunci nu ți se mai pare deloc nebunesc sau greu să Îl iubești la rândul tău.

    Cât de aproape este sfârșitul?

    Nimeni nu cunoaște exact răspunsul la întrebarea: „Cât de aproape este sfârșitul?” Totuși, David, vorbind cu Dumnezeu, ne lasă o mângâiere și o reasigurare: „Tu ești adăpostul și scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduința Ta” (Psalmii 119:114).

    Centru al tuturor bunătăților

    Când va fi cântărit în balanța de aur a sanctuarului, bogatul egoist și avar va fi găsit cu lipsă, în timp ce săracul, care s-a bazat cu credință numai pe Dumnezeu pentru virtutea și bunătatea Sa, va fi declarat moștenitor al bogățiilor veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. GÂNDESC MAI DEPARTE De ce a ales Isus să devină sărac, să împărtășească soarta celor lipsiți de putere și marginalizați? Cum aș putea să imit dragostea lui Isus pentru suferinzi și oprimați?

    Az üdvösség sisakja

    „Az üdvösség sisakját is fölvegyétek" Ef 6:17Isten arra szólít fel, hogy foglalkozzunk nagyszerű és tiszta...

    Supărat pe instructor

    ”Domnul a răspuns: „Bine faci tu de te mânii?” Iona 4:4Fusese o seară ploioasă în...