Articolul precedentDependenţa de muncă
    Articolul următorOctava

    Femeia de la fântână

    Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea. (Ioan 7:37)

    Astăzi, eu am fost femeia de la fântână. Literalmente. După o iarnă lungă, rece, soțul meu, Scott, a verificat sistemul de apă de pe toată suprafața taberei de tineret unde lucrăm ca administratori. În toamnă pregătiserăm cu meticulozitate fiecare clădire, toaletă și robinet. Din nefericire, dezghețul din primăvară ne-a produs o mare dezamăgire când am descoperit că sistemul de apă avea mai multe scurgeri. Orice spărtură într-o conductă de apă era o problemă uriașă și necesita mult timp pentru a o repara, dar a găsi mai multe probleme pe o suprafață mai mare de treizeci și două de hectare pentru mine semăna cu căutarea acului în carul cu fân. Noi, împreună cu alți voluntari, am petrecut ore întregi pe parcursul a nouă zile, încercând să găsim locurile în care erau scurgeri. Pas cu pas am reușit să localizăm conductele crăpate în adâncul pământului și le-am reparat înainte de a verifica presiunea apei.

    La început, manometrul indica zero. Erau atât de multe scurgeri, încât sistemul nu reușea să acumuleze suficientă presiune ca să ajungă la normalul de 4,8 bari necesari pentru a susține tot sistemul din tabără. Încet-încet, presiunea a început să crească pe măsură ce descopeream și alte scurgeri și le reparam.

    După ce am reparat altă țeavă, Scott m-a trimis în camera pompei pentru a verifica presiunea apei. M-am așezat pe un scaun lângă manometru și am văzut că busola indica doar 1,3 bari. M-am întristat. Eram plină de noroi, îmi era frig și mă cuprinsese descurajarea. Chiar în acea clipă m-a sunat soțul meu prin stația radio: „Stai acolo și privește atentă la ceas să vezi dacă este vreo mișcare.” Am făcut exact ce mi-a spus. Spre entuziasmul meu, am văzut cum acul urca, foarte încet, dar tot mai mult, până când a ajuns la 3,7 bari! Deja nu îmi mai puteam reține entuziasmul și eram plină de recunoștință. Am izbucnit în lacrimi în camera pompelor, lăudându‑L pe Dumnezeu pentru că ne-a răspuns la rugăciunile înălțate pentru țevile sparte, deși încă mai aveam câteva de reparat.

    Atunci mi-a fost reamintit că, deși uneori mă simt stoarsă de orice putere din cauza stresului vieții – goală pentru că îmi lipsesc prietenii, îngrijorată pentru membrii familiei, apăsată de cancerul soacrei mele, bulversată de problemele de sănătate, curioasă să văd cum vom putea plăti anumite facturi –, Dumnezeu poate să îmi umple din nou viața cu apa Sa vie. El este suficient de mare pentru a Se îngriji de toate – plus de un sistem de apă stricat la tabăra de tineret.

    Tammi Baker

    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    Totul va fi clar

    Poate niciodată nu vom înțelege motivul pentru multele lucruri care ni se întâmplă în această viață, dar știu că „Într-o zi, El îmi va explica totul”. Aștept cu nerăbdare acea zi.

    Vine mireasa!

    Rochia noastră pentru acea nuntă nu ne costă nimic; chiar Isus, Mirele, a plătit totul. „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu” (Efeseni 2:8).

    Un ucenic al lui Isus

    Matei a luat hotărârea pentru el, dar ce vom face noi când Isus ne atinge inima cu dragostea și mila Sa și spune: „Urmează-Mă”?

    Cât de aproape este sfârșitul?

    Nimeni nu cunoaște exact răspunsul la întrebarea: „Cât de aproape este sfârșitul?” Totuși, David, vorbind cu Dumnezeu, ne lasă o mângâiere și o reasigurare: „Tu ești adăpostul și scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduința Ta” (Psalmii 119:114).

    Publicate astăzi

    Sătul să fi bun

    A fi bun - a fi ascultător așa cum îți cere Dumnezeu - înseamnă a fi pregătit pentru ce are Dumnezeu mai bun să ofere.

    Totul va fi clar

    Poate niciodată nu vom înțelege motivul pentru multele lucruri care ni se întâmplă în această viață, dar știu că „Într-o zi, El îmi va explica totul”. Aștept cu nerăbdare acea zi.

    Model perfect

    Dacă ne mărturisim păcatele și le abandonăm, dacă venim la Isus în pocăință și în umilința sufletului, recunoscându-ne incapacitatea de a îndepărta chiar și un punct sau o pată de păcat și sprijinindu-ne numai pe meritele Mântuitorului crucificat, putem aștepta iertarea, căci cuvântul Lui e garantat. GÂNDESC MAI DEPARTE Se află ceva în viața mea care mă împiedică să-L urmez pe Hristos fără rezerve?

    A hűség követelménye

    „Te azért a munkának terhét hordozzad, mint Jézus Krisztus jó vitéze.” (2Tim 2:3)Krisztus katonái vagyunk,...

    Un pas necontrolat

    "Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi. "...