Articolul precedentPornografia
    Articolul următorA opta minune

    Nu se poate să fie rândul meu – din nou! – partea 1

    Căci n-avem un Mare-Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca și noi, dar fără păcat. (Evrei 4:15)

    Eram la sfârșitul anului 2017 și eram pregătită pentru anul următor – știam că urma să fie un an uimitor! În trecutul apropiat trecusem prin pierderi și prin tragedii, dar cu Dumnezeu biruisem și reușisem să îmi închei studiile doctorale. Aveam atât de multe motive de sărbătoare în viitorul apropiat: copilul cel mic urma să termine facultatea. Plănuiam să pășim împreună la festivitatea de absolvire. Eu și soțul meu aniversam treizeci de ani de căsătorie, mă transferam la un alt loc de muncă, fiul și nora mea așteptau primul meu nepot și casa pe care eu și cu frații mei o cumpăraserăm pentru părinții noștri avea să fie achitată integral. Da, 2018 se anunța a fi anul meu de fericire!

    Primele ore ale anului m-au găsit plină de entuziasm și de așteptare. Zâmbete și cântece mi-au inundat inima, în timp ce telefonul a început să sune. La celălalt capăt al firului era unul dintre frații mei și i-am răspuns cu bucurie în glas. Cu un calm bine stăpânit, el a început să îmi povestească ce se întâmplase cu o seară înainte. Primul lui născut, nepotul meu care nu demult terminase facultatea, fusese invitat la o întrunire. Toți prietenii lui erau acolo. Apoi, un bărbat înarmat, neinvitat și neidentificat, a intrat în grabă și a deschis focul asupra nepotului meu și asupra unui prieten de-al său din copilărie. Răufăcătorul l-a rănit grav pe nepotul meu și l-a ucis pe celălalt tânăr. În timp ce procesam vestea, sufletul meu părea să strige către cer: „Nu se poate să fie din nou rândul meu! Am avut parte de suficiente nenorociri!”

    În următoarele câteva luni am primit vești constant de la fratele meu. Ne-am încurajat unul pe celălalt și legătura dintre noi, destul de apropiată deja, s-a consolidat și mai tare. Dar, mai presus de orice, m-am rugat. I-am vorbit lui Dumnezeu despre temerile noastre, despre confuzia și tristețea noastră și L-am implorat să salveze viața nepotului meu. L-am lăudat pentru licăririle dragostei Sale pe care le vedeam în rugăciunile și în compasiunea celorlalți – luminițe în întuneric. Nepotul meu a supraviețuit, după luni de operații și de durere. Tristețea pierderii prietenului său va dăinui toată viața. Prin această experiență, eu am putut vedea autenticitatea lui Dumnezeu.

    El este real. Răspunsul meu față de anumite situații nu Îi influențează dragostea pe care o are pentru mine. El mă caută acolo unde sunt. Eu nu pot alege când să fie rândul meu la durere sau la tristețe, dar pot alege să Îl laud pe El, căci în mijlocul luptelor și al momentelor de sărbătoare – pentru tine sau pentru mine – se află un Dumnezeu căruia Îi pasă cu adevărat.

    Rose Joseph Thomas

    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Obiceiul bunicii

    Prețuiesc legătura pe care bunica a avut-o cu adevăratul și viul Dumnezeu. Toți ar trebui să aibă un așa model. Doamne, Îți mulțumesc pentru modelul pe care mi l-ai dat!

    Traversând Wawa Boom – partea 2

    Lui Îi pasă atât de mult de noi. El dorește ca noi să avem încredere că El este cu noi în „bărcile” noastre, în încercările noastre – chiar și în mijlocul pustietății! Vremurile grele cu El ne întăresc întotdeauna credința în El!

    Traversând Wawa Boom – partea 1

    Dacă te simți singură pe malurile unui râu uriaș plin de probleme fără vreo modalitate, omenește vorbind, de a traversa, adu-ți aminte de copiii lui Dumnezeu în fața Mării Roșii și a râului Iordan. Adu-ți aminte că, atunci când ei s-au încrezut în El, Dumnezeu a făcut o cale.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....