Articolul precedentSoluţia supremă
    Articolul următorRegele optimilor

    Mutarea celor douăsprezece

    Iată, voi face ceva nou și-i gata să se întâmple: să nu-l cunoașteți voi oare? Voi face un drum prin pustiu și râuri, în locuri secetoase. (Isaia 43:19)

    Când părinții mei au fost spitalizați amândoi în același timp, mi-am dorit mai mult ca niciodată ca ei să se mute mai aproape de mine. Am reușit să împachetez tot din casa în care locuiseră timp de patruzeci de ani. Chiar i-am ajutat să găsească un cumpărător. Dar cum să mut douăsprezece pisici la 3 000 de kilometri depărtare? Am început să mă rog stăruitor pentru o soluție. Devotamentul de o viață al mamei de a salva orice animal aflat în nevoie s-a rezumat în final la aceste douăsprezece pisici rămase. Acestea nu erau chiar cele mai bune candidate pentru mutarea în noua casă.

    Patches avea aproape optsprezece ani. Tango avea nevoie de steroizi în fiecare săptămână. Trouble și Whiskers trăiau ca hoinarii. „Tubba Wubba” Tuxedo nu se despărțea de micuța Cha-Cha, adesea dormind cu lăbuța peste spatele ei. Mitzie, Minnie și Princess erau foarte suspicioase cu toată lumea. Jack pretindea că tatăl meu vitreg era la dispoziția lui. Scumpa de Sonny și gălăgiosul Panther erau favoriții. Înainte ca părinții mei să cadă de acord cu mutatul, toate cele douăsprezece feline trebuiau să fie transportate în siguranță.

    Multe obstacole au făcut să pară o imposibilitate acest lucru. La început, planul a fost ca eu și mama să facem cu rândul la condus pentru a duce trupa cu duba mea. Totuși, mama a concluzionat că cel mai bine era ca ea să renunțe la condus. Știam că singură nu aș fi putut parcurge toată distanța. Iar compania aeriană ne permitea să transportăm doar opt pisici deodată, fiecare contra sumei de 1 000 de dolari.

    Dar a venit ziua când Domnul m-a condus la un șofer care își câștiga traiul din transportarea prin țară a animalelor de companie. El a fost răspunsul la rugăciunea mea! Poreclind cu afecțiune pachetul „Trupa celor doisprezece”, el chiar a dormit în mașină împreună cu pisicile, deoarece nu puteau fi lăsate nesupravegheate. Din fericire, toată lumea a ajuns în siguranță și în timp record.

    O lună mai târziu, părinții îmi erau vecini.

    Cred că Dumnezeu Se bucură să ne binecuvânteze pe noi, fiicele Sale. Când avem probleme – orice fel de problemă – Lui nu îi este greu să găsească o cale când pare a nu exista niciuna.

    Lisa DeGraw

    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Obiceiul bunicii

    Prețuiesc legătura pe care bunica a avut-o cu adevăratul și viul Dumnezeu. Toți ar trebui să aibă un așa model. Doamne, Îți mulțumesc pentru modelul pe care mi l-ai dat!

    Traversând Wawa Boom – partea 2

    Lui Îi pasă atât de mult de noi. El dorește ca noi să avem încredere că El este cu noi în „bărcile” noastre, în încercările noastre – chiar și în mijlocul pustietății! Vremurile grele cu El ne întăresc întotdeauna credința în El!

    Traversând Wawa Boom – partea 1

    Dacă te simți singură pe malurile unui râu uriaș plin de probleme fără vreo modalitate, omenește vorbind, de a traversa, adu-ți aminte de copiii lui Dumnezeu în fața Mării Roșii și a râului Iordan. Adu-ți aminte că, atunci când ei s-au încrezut în El, Dumnezeu a făcut o cale.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....