Apă

    Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă, şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. Voi face să izvorască râuri pe dealuri, şi izvoare, în mijlocul văilor; voi preface pustiul în iaz, şi pământul uscat, în şuvoaie de ape. (Isaia 41:17,18)

    „Îți mulțumesc, Isuse!” sunt cuvintele care îmi ies de pe buze de fiecare dată când stau sub duș acasă, în Jamaica. Pentru majoritatea oamenilor, mai ales pentru cei care trăiesc în țări civilizate, poate părea un lucru ciudat pentru care să fii recunoscător, dar noi, care am crescut în Lakemoor Gardens, Spanish Town, din Jamaica, știm că un duș cu o presiune puternică este un lux. De când ne-am întors în Jamaica, ne-am îmbunătățit considerabil proprietatea. Am instalat o pompă care umple bazinele de pe acoperișul casei și ne asigură o presiune suficientă a apei în întreaga casă.

    Odată, când ne-am întors dintr-o excursie în afara țării, am descoperit că nu aveam apă deloc. Se pare că se spărsese o conductă de apă și, din această cauză, fusese oprită alimentarea cu apă a întregii zone. Era deja a treia zi în care mă spălam la lighean și mă întrebam dacă nu cumva următorul meu duș avea să fie peste șase săptămâni, când aveam să mă întorc în Statele Unite. Mă rugam disperată și chinuită (recunosc, mă concentram mai mult pe cât de disperată și de chinuită eram decât mă rugam) și sunam la compania de apă. Cele mai multe apeluri s-au dovedit a fi inutile, pentru că nimeni (dacă aveai norocul să dai de cineva) nu știa nimic. În cele din urmă, după vreo o mie de apeluri, ni s-a spus că apa avea să revină la normal în acea miercuri. Dar abia joi seara presiunea apei a fost suficient de puternică încât să ne putem folosi pompa de presiune. Lăudat fie Domnul! Vineri am avut destulă apă să ne spălăm toate hainele murdare și să facem un duș incredibil. Mi-am spălat chiar și părul. Apa rece se simțea atât de bine. Tot ce puteam spune în duș era: „Mulțumesc, Isuse! Mulțumesc, Doamne!”

    Dumnezeu vede și știe toate lucrurile care ne stresează sau ne fac să ne simțim inconfortabil. Din când în când, ne confruntăm cu încercări precum lipsa apei, a mâncării sau a banilor, pentru a ne aminti că El este cel care ne oferă toate aceste lucruri. Te încurajez ca, în timp ce îți faci lucrul de zi cu zi, să Îi mulțumești lui Dumnezeu pentru lucrurile mici: o băutură caldă într-o zi friguroasă, un zâmbet din partea unui coleg de muncă, așternuturi curate sau un duș fierbinte cu presiune potrivită.

    Dumnezeu să te binecuvânteze și tu să nu uiți să Îi mulțumești pentru bunătatea Lui.

    Raylene McKenzie Ross

    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Obiceiul bunicii

    Prețuiesc legătura pe care bunica a avut-o cu adevăratul și viul Dumnezeu. Toți ar trebui să aibă un așa model. Doamne, Îți mulțumesc pentru modelul pe care mi l-ai dat!

    Traversând Wawa Boom – partea 2

    Lui Îi pasă atât de mult de noi. El dorește ca noi să avem încredere că El este cu noi în „bărcile” noastre, în încercările noastre – chiar și în mijlocul pustietății! Vremurile grele cu El ne întăresc întotdeauna credința în El!

    Traversând Wawa Boom – partea 1

    Dacă te simți singură pe malurile unui râu uriaș plin de probleme fără vreo modalitate, omenește vorbind, de a traversa, adu-ți aminte de copiii lui Dumnezeu în fața Mării Roșii și a râului Iordan. Adu-ți aminte că, atunci când ei s-au încrezut în El, Dumnezeu a făcut o cale.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....