Articolul precedentŢepuşul din carne
    Articolul următorDouăsprezece perechi de boi

    Doar două cuvinte

    Grăbeşte, Dumnezeule, de mă izbăveşte! Grăbeşte de-mi ajută, Doamne! (Psalmii 70:1)

    John și Dorothy veniseră cu mașina din Seattle, Statele Unite ale Americii, și erau gata să ne începem excursia către Canionul Farwell, ca să ne dăm cu colacul pe râul Chilcotin din Columbia Britanică, Canada. Eu și fiul meu eram gata, așa că am plecat.

    Pentru că nu aveam veste de salvare, ne-am oprit să luăm un tub uriaș de anvelopă de camion, ca să ne ajute. Kilometrii au trecut pe nesimțite, în timp ce vorbeam cu prietenii noștri pe care nu îi văzuserăm de ceva vreme.

    John a fost primul care s-a dat și părea amuzant. Când a venit rândul meu, am intrat repede în apele învolburate. Curentul era mai puternic decât mă așteptasem și am fost luată de el foarte repede.

    Dintr-odată m-am dat peste cap cu colacul. Eram în încurcătură, în mare încurcătură! Am prins colacul cu mâna stângă și m-am ținut de el cu toată puterea.

    Spre groaza mea, eram împinsă direct spre cascadă și mi-am amintit că văzusem acolo niște bolovani imenși. Am simțit îndemnul să dau drumul colacului. S-a prăbușit în cascadă.

    Ce era să fac acum?

    Disperată, am rostit o rugăciune extrem de scurtă: „Doamne, salvează-mă!” Privind spre țărm, am observat un loc de care mă puteam prinde de mal, până când ar fi sosit vreun oarecare ajutor. Paralizată de frică, am crezut că nu mă puteam mișca.

    La scurtă vreme, am văzut o frânghie legănându-se în fața mea. Eram atât de împietrită de frică, încât nu am putut decât să prind frânghia și să mă țin de ea – ca o greutate moartă. Încet-încet, am fost scoasă din apă până pe faleză.

    Pe drum spre casă, eram cu toții foarte serioși.

    Moartea pentru mine fusese la doar câțiva metri distanță. Rostisem doar: „Doamne, salvează-mă!” Strigătul meu tăcut.

    El ne aude de fiecare dată când Îl chemăm! Niciun lucru nu este prea mic pentru El. Nimeni nu este lipsit de importanță.

    Încrede-te astăzi în El! Făgăduințele lui Dumnezeu sunt adevărate: „Te chem în ziua necazului meu, căci m-asculţi” (Psalmii 86:7). „Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde şi flacăra nu te va aprinde” (Isaia 43:2).

    Muriel Heppel

    Carolyn Sutton
    Un devoțional zilnic scris de femei, pentru femei

    Din aceeași categorie

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Obiceiul bunicii

    Prețuiesc legătura pe care bunica a avut-o cu adevăratul și viul Dumnezeu. Toți ar trebui să aibă un așa model. Doamne, Îți mulțumesc pentru modelul pe care mi l-ai dat!

    Traversând Wawa Boom – partea 2

    Lui Îi pasă atât de mult de noi. El dorește ca noi să avem încredere că El este cu noi în „bărcile” noastre, în încercările noastre – chiar și în mijlocul pustietății! Vremurile grele cu El ne întăresc întotdeauna credința în El!

    Traversând Wawa Boom – partea 1

    Dacă te simți singură pe malurile unui râu uriaș plin de probleme fără vreo modalitate, omenește vorbind, de a traversa, adu-ți aminte de copiii lui Dumnezeu în fața Mării Roșii și a râului Iordan. Adu-ți aminte că, atunci când ei s-au încrezut în El, Dumnezeu a făcut o cale.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....