Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: „Iată-Mă!” (Isaia 58:9)
Știu că în fiecare an vine luna ianuarie, dar oare de ce mă sperie întotdeauna acest lucru? Totuși, cumva reușesc să îmi pun cel puțin două obiective pentru noul an, obiective pe care le uit numaidecât. Așa că anul trecut am fost puțin mai hotărâtă să duc acest lucru până la capăt. În timp ce împachetam decorațiunile de Crăciun, I-am cerut Domnului să îmi dea un obiectiv care să dea slavă numelui Său și poate, măcar de această dată, să mă ajute să îl îndeplinesc.
De-a lungul anilor, scena mea care portretizează nașterea lui Isus s-a redus de la figurine de mărime naturală așezate pe gazon la mici figurine de porțelan așezate pe masă. Indiferent de dimensiunea lor, acestea îmi amintesc de dragostea lui Dumnezeu și de cine vreau eu să fiu – cineva care se încrede în Dumnezeu și cineva care este cel mai bun ascultător, supus Lui, atunci când El mi se descoperă. Ca supraviețuitoare a cancerului, eu Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru darul vieții. Când am așezat cu atenție fiecare figurină fragilă înapoi la locul ei în învelișul de polistiren, mi-a venit o idee excelentă. Doamne, cred că ar aduce slavă numelui Tău dacă și eu m-aș „integra” în viața pe care Tu dorești să o am în acest an – în casa mea, în comunitate și în biserica din care fac parte. Ai vrea să îmi arăți cum și să îmi dai mai multă putere pentru a face ce dorești Tu?
Faptul că am fost implicată timp de mulți ani în serviciile comunitare ale bisericii mi-a oferit o perspectivă mai bună asupra problemelor multor familii afectate de sărăcie din comunitatea noastră. Pașii mi-au mai obosit de când am împlinit 72 de ani, în urmă cu câteva luni, dar rămân „la datorie” pentru aceste familii șidistribui multe articole de îmbrăcăminte în fiecare săptămână. Recent, și cred că acesta a fost răspunsul la obiectivul meu de a mă „integra”, biserica noastră a inițiat un nou proiect numit Speranță pentru cei flămânzi. De îndată am simțit îndemnul din partea lui Dumnezeu de a mă implica voluntar. Îi mulțumesc Lui, eternul meu Prieten, că a îngăduit ca să fac parte din acest proiect, „integrându-mă” alături de minunații lucrători ai lui Dumnezeu. Acum, mulți copii nu mai sunt la fel de flămânzi. Proiectul nostru Speranță pentru cei flămânzi s-a extins, și anul acesta a inclus chiar și un Angel Tree, oferindu-le cadouri și jucării copiilor, haine noi și Biblii.
Indiferent cine ești, și tu te poți „integra” în această lume și poți transmite mai departe bucurie, poți avea un impact asupra copiilor pentru tot restul vieții lor.
Roagă-te pentru mine și pentru obiectivele pe care mi le-am pus în acest an. Fie ca noi toți să ne facem partea în a răspândi vestea – Isus vine pentru a pune capăt foametei pentru totdeauna!
Jane Wiggins Moore
