Articolul precedentArtist
    Articolul următorCele mai bune lucruri în viață

    Înfruntând munții de temeri

    Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată. (Iacov 1:5)

    Recent m-a cuprins teama dintr-un motiv absurd. După o pauză de șapte ani reveneam în câmpul muncii cu normă întreagă, predând limba engleză la un colegiu; dar nu ideea de a preda îmi cauza teamă. Ci tehnologia. Cele mai înfricoșătoare momente ale mele din acel semestru au fost cauzate de nevoia de a crea documente Google și semnături electronice, încercarea de a micșora și scana documente foto. Sinceră să fiu, acestea și alte sarcini computerizate, aparent simple, m-au făcut să îmi dea lacrimile. De ce?

    Suficient să vă spun că pentru mine tehnologia este unul din acei „munți de temeri” pe care îi avem cu toții. Acești munți chiar pot fi trecuți…, dar noi cedăm în fața temerilor și astfel rămânem blocați. În loc să cerem pur și simplu ajutorul cuiva sau să cercetăm puțin lucrurile, noi lăsăm mâinile în jos disperați, plângem și decretăm: „Eu nu voi putea urca acest «munte» niciodată!” Ah, câtă risipă de energie!

    În trecut am risipit atât de multă energie pe care aș fi putut să o folosesc pentru a face tot câte un pas, dar în schimb am folosit acea energie pentru a mă plânge. Deși uneori muntele este cu adevărat un munte și uneori „un plâns bun” sau o sesiune de terapie (chiar mai multe) este necesară, în general există căi mai bune de a ne folosi energia decât să plângem și să scrâșnim din dinți. (În acest punct aș vrea să fac distincție între munți „mari” și „mici” (sau traume). Experiența mea cu depresia și cauzele ei a fost un munte mare… și a fost nevoie de ani pentru a mă vindeca. „Muntele tehnologiei” este cu mult mai mic și va fi mai ușor de vindecat.)

    Prima, și cea mai importantă, este rugăciunea. Când suntem paralizați de teamă, Dumnezeu întotdeauna este o audiență adecvată și a striga către El este întotdeauna un bun prim răspuns. O a doua utilizare a energie ar fi cercetarea. În ultimul an am observat elevi care scriau lucrări de cercetare și am văzut cum s-au transformat din a pune întrebări la care nu știau deloc răspunsul la a fi foarte informați. Cercetarea nu este doar o aptitudine necesară la universitate, este o aptitudine pentru viață. Într-o seară, încercând să înțeleg cum aș putea să mă pun la zi rapid cu formatul APA, soțul meu mi-a sugerat: „De ce nu cauți pe YouTube?” Genial! Așa am și făcut.

    Indiferent care ar fi munții noștri de temeri, a ști pe cine să întrebi face cât jumătate din luptă. Putem începe prin a-I cere lui Dumnezeu înțelepciune și Îi mai putem cere să ne călăuzească spre persoanele sau informația potrivită. A doua jumătate a luptei este să pui în practică ce ai descoperit. Care este un prim pas pe care îl poți face astăzi pentru a escalada propriii munți de temeri?

    Lindsey Gendke

    Ascunsă în palmele Sale
    În „Ascunsă în palmele Sale”, fiicele lui Dumnezeu din zilele noastre își relatează istoriile despre modul în care au respins minciunile vrăjmașului. Minciuni precum „Dumnezeu te-a părăsit, lăsându-te fără apărare, singură și fără speranță”. Pline de încredere, ele își împărtășesc experiența personală despre modul în care „Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiți în orice faptă bună” (2 Corinteni 9:8). Ele vorbesc despre har, despre perseverență și despre noi începuturi. Ele vorbesc despre ce înseamnă să fii... „Ascunsă în palmele Sale”.

    Din aceeași categorie

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Obiceiul bunicii

    Prețuiesc legătura pe care bunica a avut-o cu adevăratul și viul Dumnezeu. Toți ar trebui să aibă un așa model. Doamne, Îți mulțumesc pentru modelul pe care mi l-ai dat!

    Traversând Wawa Boom – partea 2

    Lui Îi pasă atât de mult de noi. El dorește ca noi să avem încredere că El este cu noi în „bărcile” noastre, în încercările noastre – chiar și în mijlocul pustietății! Vremurile grele cu El ne întăresc întotdeauna credința în El!

    Traversând Wawa Boom – partea 1

    Dacă te simți singură pe malurile unui râu uriaș plin de probleme fără vreo modalitate, omenește vorbind, de a traversa, adu-ți aminte de copiii lui Dumnezeu în fața Mării Roșii și a râului Iordan. Adu-ți aminte că, atunci când ei s-au încrezut în El, Dumnezeu a făcut o cale.

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....