Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice. (2 Corinteni 4:18)
Chiar acum, când scriu în această dimineață, mă simt copleșită de o listă interminabilă de „sarcini de îndeplinit”. Când și cum voi reuși să termin toate aceste proiecte? Ei bine, sunt sigură că și tu te confrunți cu o situație asemănătoare astăzi și poți înțelege ce simt. Multele obligații ale vieții vin întotdeauna cu emoții. Tocmai de aceea Biblia ne oferă antidotul împotriva disperării: nu te panica! Privește lucrurile din altă perspectivă. „Reîncadrează” ce vezi în fața ta. A reîncadra înseamnă pur și simplu a crea o nouă modalitate de a privi o situație dintr-o perspectivă diferită. Sau, cu alte cuvinte, înseamnă a pune „poza” cu ce trebuie să faci sau ce simți într-un cadru nou. Îmi place acest lucru!
Pavel a fost expert în reîncadrare – a trecut prin tot felul de greutăți, dar a fost mulțumit în orice situație. El și-a reîncadrat problemele astfel? „Căci întristările noastre ușoare, de o clipă, lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă. Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice (2 Corinteni 4:17,18). La asta mă refer când spun reîncadrare: a trece – cu ajutorul lui Dumnezeu – prin evenimente, idei, concepte și emoții cu alternative mai pozitive.
Acum mă uit la lista mea din nou și în acest timp primesc un e-mail. O prietenă care nu mai are mult de trăit din cauza unui cancer. Fac o pauză pentru a citit mesajul ei, dar o frază îmi atinge inima profund: „Sunt binecuvântată”, spune ea. „Au trecut aproape doisprezece ani de când mi-a apărut tumoarea inițială și aș fi putut muri atunci, dar Dumnezeu m-a binecuvântat cu mai mult timp. Atunci aveam doar o nepoată, acum am nouă nepoți și mai vine încă unul, așa că îi știu pe toți. Orice s-ar întâmpla, Dumnezeu a fost bun cu mine.” Ce exemplu autentic de reîncadrare a vieții! Mă rog pentru ea și totodată mă rog ca Dumnezeu să îmi ațintească ochii nu pe ce se vede (trecător), ci pe ceea ce nu se vede (veșnic). Cum rămâne cu lista mea de „sarcini de îndeplinit”? O privesc din nou și îmi spun: O poți reîncadra. Începe cu toate lucrurile care au impact asupra vieții tale veșnice și toate celelalte lucruri se vor așeza la locul lor.
Astăzi, dacă te simți copleșită…, oprește-te, reîncadrează și roagă-te. Cuvântul lui Dumnezeu spune că îngrijorările noastre de acum sunt infime și trecătoare. Așa că pune-le în cadrul nevăzut, veșnic al lui Dumnezeu.
Raquel Queiroz da Costa Arrais
