Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.
Proverbele 16:24
Într-un Sabat mă pregăteam pentru masa de părtășie de după programul de la biserică. O femeie tânără s-a apropiat și a întrebat: „Pot ajuta și eu cu ceva?” Ea era nouă în biserica noastră, tocmai se căsătorise cu unul dintre iubiții noștri tineri burlaci. Nefiind obișnuită să refuz ajutorul, am rugat-o să felieze o franzelă pe care o adusesem. Ea a zâmbit și a fost de acord, așa că i-am dat un cuțit și un tocător. După ce am pus mâncarea pe masă, m-am întors să văd cum se descurca tânăra. Pe masă era o franzelă frumos feliată, fiecare felie fiind tăiată perfect uniform și drept. Am exclamat: „Uau! Chiar te pricepi la felierea pâinii. Arată perfect!” Una dintre prietene a venit și a spus exact același lucru ca mine. Eu am continuat să termin prepararea hranei. Apoi cu colțul ochiului am văzut că soțul tinerei i s-a alăturat în bucătărie. El și-a pus brațul în jurul ei. L-am auzit exclamând cu gingășie: „Le place cum ai feliat pâinea!” Ea a răspuns cu un zâmbet larg.
M-a surprins faptul că observațiile noastre în trecere despre cum a feliat pâinea le-au adus atât de multă bucurie. În acel moment mi-am dat seama că eu eram una dintre doamnele mai în vârstă din biserică și că prin cuvintele mele aveam capacitatea de a încuraja alte femei.
Fiind de mică în biserică, adesea am fost sfătuită să evit cuvintele urâte, care rănesc. Analogiile cu pasta de dinți și cuiele din gard întotdeauna mi-au rămas în minte. După ce a fost scoasă, pasta de dinți nu mai poate fi introdusă din nou în tub. Niciodată nu vom mai putea retrage cuvintele pe care le-am rostit. Cuiele scoase dintr-un gard tot vor lăsa urme în lemn. Cuvintele pe care le rostim lasă întotdeauna o anume impresie. Trebuie să fim atenți să nu rostim cuvinte care rănesc.
Experiența cu această tânără și pâinea feliată de ea în acea zi m-a ajutat să descopăr ce înseamnă să fii un creștin matur. Cuvintele mele i-ar putea încuraja pe unii, nu doar în ceea ce fac, ci și valoarea lor personală – cine sunt. Nu vorbesc despre flatare pentru folos propriu; vorbesc despre dragoste și afirmare asemenea lui Hristos și inspirată de Hristos.
Astăzi mă rog ca Duhul lui Hristos să fie în cuvintele pe care le spun celorlalți. Să mă ajute nu doar să mă abțin de la cuvinte care rănesc, ci să aleg să rostesc cuvinte de încurajare și dragoste.
Marsha Hammond-Brummel
