El te va acoperi cu penele Lui și te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut și pavăză este credincioșia Lui!
Psalmii 91:4
În aprilie 1963 am fost binecuvântată cu un băiețel de 4 kilograme. Ziua de luni, 30 septembrie, a început ca oricare alta. Afară ploua, fiind sezonul ploios, părea o zi normală. Joey, soțul meu, a dus copiii la școală și s-a întors acasă. A spus că bănuiește că va ploua toată ziua. Pentru că nu aveam televizor sau radio, ne-am continuat treburile în casă. Bebelușul dormea și eu încercam să îmi termin toată treaba înainte ca el să se trezească. Joey era în altă cameră, citea și moțăia.
Din întâmplare m-am uitat afară și am văzut că pomii se mișcau cu putere; mi‑am dat seama că se întâmpla ceva ciudat. L-am trezit pe Joey și i-am spus. El mi-a răspuns: „Ah, doar plouă mai tare și bate vântul.” A adormit din nou în timp ce eu încercam să termin repede mâncarea.
În jurul orei 11:45 dimineața am auzit un zgomot puternic. Nu era un tunet sau un fulger! L-am strigat pe Joey, spunându-i că afară copacii cădeau pretutindeni. El s-a trezit, s-a rugat, s-a îmbrăcat rapid și a mers să verifice mașina.
Modesta noastră casă era înconjurată de copaci și era localizată într-un sat deluros, Mary’s Hill, pe insula Tobago. Joey parcase mașina la o oarecare distanță de casă, din cauza ploii. S-a întors după treizeci de minute cu vestea că mașina era în regulă, dar acoperișul de la casele unor vecini zburase! El era foarte îngrijorat de casa părinților lui, care era înconjurată de copaci. Ei locuiau la aproape 5 kilometri de noi și nu aveam telefon să îi sunăm. Copacii căzuți blocaseră drumul, făcând imposibil să mergem cu mașina. Soțul meu a hotărât să meargă pe jos până la casa lor pentru a vedea dacă sunt bine. Între timp a ieșit și soarele și a început să strălucească cu toată puterea, de acum cerul era din nou albastru. Deja sufla o briză liniștită, blândă, liniștitoare.
Apoi, uimitor, pe drumul lui Joey spre casa părinților lui, furtuna s-a întors cu furie. Dar Dumnezeu ne-a protejat.
Încă Îi mulțumim Lui pentru bunătatea Lui și pentru că a trimis îngerii să ne acopere. „Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El și-i scapă din primejdie” (Psalmii 34:7).
Shirley John Blake
