Dă-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea, căci ai auzit atunci că acolo sunt anachiţi şi că sunt cetăţi mari şi întărite. Domnul va fi, poate, cu mine şi-i voi izgoni, cum a spus Domnul.
Iosua 14:12
Într-o zi fierbinte de vară, în timp ce ieșeam din parcarea firmei unde lucram pentru a vizita niște clienți, m-am rugat: „Te rog, Doamne, la întoarcere, asigură-mi un loc de parcare la parter.” Am sperat de asemenea ca locul de parcare să fie undeva unde să pot face ușor manevrele de parcare. În plus, dacă aș fi fost nevoită să parchez la ultimul etaj al parcării, fără acoperiș deasupra, nu aș fi putut lăsa în mașină pentru restul zilei cele câteva alimente cumpărate în pauza de prânz, cum speram să fac, pentru a economisi ceva timp. Temperatura de la parter ar fi fost mai scăzută, deci ideală pentru păstrarea alimentelor cumpărate decât cea de la ultimul nivel.
Un lucru este clar, nu sunt bună la parcarea cu spatele. Oriunde aș fi, în parcare caut locuri de unde să intru și să ies ușor. Dacă sunt nevoită să parchez cu spatele, încerc să găsesc un loc fără vreo mașină în stânga sau în dreapta. De asemenea, mă fâstâcesc când, încercând să fac manevrele de parcare cu spatele, văd o mașină apropiindu-se. Cât de mult aș dori să știu să parchez cu spatele fără probleme!
Când m-am întors la birou, am intrat în parcare și am făcut un tur, în căutarea unuia dintre locurile mele preferate. Dar, vai, toate erau ocupate! Am tresărit. Acum va trebui să merg la cumpărături după serviciu, m-am gândit, și astfel o să ajung târziu acasă. Evident, rugăciunea mea nu a fost ascultată. Spre uimirea mea, am zărit deodată un loc de parcare, nu dintre cele preferate, între o mașină parcată și un stâlp de beton. Mi-am spus: Locul aceste este pentru mine. Până la urmă, rugăciunea mea a fost ascultată. Și dacă locul acest este singurul disponibil, înseamnă că trebuie să parchez cu spatele. Dumnezeu Și-a făcut partea; trebuie să mi-o fac și eu. Între timp, a apărut altă mașină și s-a oprit. Șoferul m-a așteptat răbdător să fac manevrele de parcare. După câteva încercări, am reușit.
Această experiență m-a învățat o lecție valoroasă. M-am rugat, dar nu am primit imediat un răspuns. Totuși, când ne rugăm, ne așteptăm ca nevoile noastre să ne fie împlinite fără niciun efort din partea noastră? Caleb din Biblie, deși bătrân, a avut credință că Dumnezeu îl va ajuta să obțină moștenirea promisă în ciuda unor mari obstacole. Să fim asemenea lui Caleb și să ne amintim că Domnul este cu noi. El ne va ajuta să cucerim „munții” noștri. Acum mă rog ca Dumnezeu să-mi deschidă ochii ca să discern răspunsurile Lui.
Jenetta Barker
