Pentru că ai făcut din Domnul adăpostul tău și din Cel Preaînalt locuința ta. (…) El le va porunci îngerilor Săi cu privire la tine, ca să te păzească în toate căile tale.
Psalmii 91:9,11, NTR
Camioneta noastră se deplasa cu viteză pe drumul cu pietriș, lăsând în urmă un nor gros de praf. Soțul meu, Henry, Godson (arhivarul colegiului nostru), fiica noastră de trei ani și cu mine ne îndreptam spre casă, adică spre colegiul creștin din apropierea Kampalei, capitala Ugandei.
Era în 1977. Președintele de atunci al țării, care era un dictator, interzisese ca mai multe confesiuni să aibă biserici în țară, inclusiv biserica noastră. În acea perioadă, partizanii politici ai dictatorului foloseau mașini negre, arătoase, marca Mercedes Benz, confiscau vehicule și îi lăsau pe ocupații acestora pe marginea drumului, nu întotdeauna în viață. Totuși, în acea zi, mintea îmi era departe de frământările țării. Eu, adică „șoferul” de pe scaunul din spate, îi tot spuneam lui Henry să conducă mai încet. Dar se părea că cererile mele ajungeau în urechi surde, din moment ce el continua să conducă repede pe acel drum rudimentar.
Ajungând în campusul colegiului, Henry a dus imediat camioneta în garaj. Apoi mi-a spus motivul acțiunilor lui: un Mercedes Benz negru ne urmărise periculos de aproape tot drumul, de gând părăsisem capitala. A continuat să fie în spatele nostru până la o curbă, când Henry a părăsit drumul asfaltat, șerpuind pe drumul pietruit cam 15 kilometri până la colegiu. Aproape de campus, Henry a reușit, datorită curbelor strânse, să se distanțeze de următorii noștri. Se pare că șoferul celălalt nu a mai putut vedea bine din cauza norului gros de praf din spatele nostru și, la o intersecție, a luat-o pe un drum greșit. Când au ajuns în sfârșit în dreptul campusului, mașina care ne urmărea a continuat drumul. Neștiind unde se dusese mașina noastră, Mercedesul s-a întors și s-a îndreptat înapoi, spre Kampala. Câteva zile mai târziu, la adăpostul întunericului și folosind drumuri lăturalnice, am reușit să ieșim din Uganda și să intrăm în țara vecină, Kenya.
Dumnezeul lui Moise, care le asigurase israeliților un stâlp de nor ziua, Și-a trimis îngerii și „un nor de praf” ca să ne protejeze de pericol. „Pentru că (…) faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău” (Psalmii 91:9,10).
Evelyn Porteza Tabingo
