Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era. (…) El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.
Apocalipsa 21:1,4
Pe 28 aprilie 2016 plănuiam entuziasmată o excursie în Carolina de Sud pentru a o vizita pe mama mea care era în spital. Pe 1 mai, habar nu aveam că vizita mea urma să se transforme în planificarea serviciului funerar. Pot doar să spun că eu și frații mei am fost profund îndurerați. Aveam adesea momente când eram copleșită de emoții și tristețe.
Adesea meditez la dragostea și bunătatea pe care mama le-a demonstrat față de mine și frații mei. În această lume atât de plină de păcat, eu mă gândesc la bunătatea și dragostea lui Dumnezeu față de noi. El ne-a dat mie și familiei mele puterea de a îndura suferința. Așa cum scria apostolul Ioan în cartea Apocalipsa, cu multe secole în urmă, eu găsesc mângâiere în cuvintele din versetul de astăzi: „moartea nu va mai fi” și Dumnezeu „va șterge orice lacrimă din ochii lor”. Într-o zi, îi voi vedea din nou pe mama și pe fratele meu (care a murit în 4 mai 2020), când Isus va veni după copiii Săi. Afirmația care spune că nu vor mai fi lacrimi mi-a amintit de refrenul imnului „Glas de slavă”:
„Când toți vom ajunge în cer, ce zi de bucurie va fi…”[1] (în lb. engl.)
Bucuria de a nu mai fi tristețe, durere, lacrimi și plăcerea de a nu mai exista păcat va fi un dar mult prețuit. Dar a vedea fața lui Isus și a celor dragi va fi o răsplată mai mare decât ne-am putea imagina sau gândi. „Dar, după cum este scris: «Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc»” (1 Corinteni 2:9).
Domnul să ne ajute să rămânem credincioși.
[1]. Seventh-day Adventist Hymnal (Hagerstown, MD: Review and Herald® Publishing Association, 1985), 633.
autor: Barbara Stovall