Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.
Matei 24:42
În timp ce ascultam istorisirea de final din predica pastorului într-un Sabat de dimineață, în care povestea despre cum veghea și aștepta nerăbdător ca părinții săi să vină acasă după o zi de cumpărături, mi-am amintit de ceva similar din copilăria mea.
Verișoara mea favorită locuia într-un alt stat, dar ne vizita destul de des. Ne plăcea să petrecem timp împreună acasă, la bunicii noștri. Bunicul nostru încă lucra și mergea cu autobuzul în oraș, la muncă. În fiecare după-amiază, când știam că se apropia timpul ca el să ajungă acasă cu autobuzul, ne așezam pe trotuarul din fața casei și-l așteptam. Stația de autobuz era la distanță de câteva case, dar ne puteam uita în josul străzii și vedeam când trece autobuzul. Uneori, ajungea exact la timp; alteori, întârzia și noi trebuia să ne ocupăm timpul cumva. Dar întotdeauna rămâneam atente să vedem autobuzul.
Până la urmă, autobuzul ajungea, iar bunicul nostru cobora și începea să meargă către casă. Imediat ce verișoara mea și cu mine îl vedeam, alergam foarte repede pe trotuar pentru a-i ieși în întâmpinare. Ce momente fericite aveam mergând înapoi spre casă cu bunicul!
În timp ce ascultam istorisirea pastorului nostru și mă gândeam la momentele acestea din copilăria mea, m-am întrebat dacă Îl așteptam la fel de nerăbdătoare pe Isus să revină. Toată viața mea am crezut în a doua venire a lui Isus. Nici măcar pentru un minut nu m-am îndoit vreodată că într-o zi se va întâmpla. Îmi aduc aminte că acum mulți ani participam la un studiu biblic pentru adulți și instructorul a întrebat: „De unde știm că Isus Se va întoarce?”
O întrebare simplă, dar cu toții am stat în liniște și nu am spus nimic. Până la urmă, soțul meu a răspuns: „Se va întoarce pentru că a promis că va face asta.” Bineînțeles! Isus ne spune: „Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:3).
Acum, când scriu aceste cuvinte, am avut parte de un an neobișnuit. Am trecut printr-o pandemie globală. Știrile ne-au informat despre incendii fără precedent, uragane, tulburări civile etc. Sper și mă rog ca în timp ce privesc desfășurarea acestor evenimente să îmi aduc aminte din nou să veghez și să Îl aștept pe Isus la fel de nerăbdătoare cum îl așteptam pe bunicul meu cu ani în urmă.
autor: Sharon Oster
