Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este. Robul acela i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine”. El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: „Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei.”
Luca 15:25-29
Aici, la ferma noastră, observăm o ierarhie precisă între animalele sălbatice și, de asemenea, între animalele de fermă.
Avem un hrănitor pentru păsări în curtea din spate și există păsări agresive care le alungă pe toate celelalte păsări pentru a putea păstra sămânța pentru ele. În natură, animalele par a fi egoiste, nu doresc să împartă hrana. Acest lucru este adevărat pentru toate animalele, cu excepția mamelor care își hrănesc puii.
Avem găini care se bat pentru fulgii de ovăz fierți pe care îi împărțim cu ele. Nu se gândesc să facă un pas înapoi și să lase o altă găină să mănânce prima. Avem o găină infirmă pe care trebuie să o ținem separat de restul găinilor, pentru că nu i-ar ajunge niciodată de mâncare dacă ar fi lăsată cu celelalte găini. Fiecare pe cont propriu – fără gândul de a împărți. Oile noastre, la fel, se înghesuie unele pe altele pentru fân și cereale.
La fel ca în parabola fiului pierdut din Luca 15:11-31, viața poate părea nedreaptă. Putem munci din greu pentru o recompensă aparent mică. Nu cunoaștem sfârșitul de la început și nici motivele pentru care Dumnezeu permite ca lucrurile rele să se întâmple în viața noastră. Nu știm cum se vor încheia situațiile sau ce ne va ajuta Dumnezeu să învățăm din greșelile și alegerile noastre. Multe lucruri din viață pot părea confuze și nedrepte.
Dacă vă simțiți descurajați astăzi, vă rog să nu vă pierdeți curajul. Pavel ne amintește: „De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi” (2 Corinteni 4:16). Necazurile noastre de moment vor avea rezultate care le vor depăși cu mult pe toate. Să lăsăm ordinea ierarhică în seama lui Dumnezeu și să ne încredem în El în ceea ce privește circumstanțele care ne apar în cale.
autor: Marcella Lynch
