Pentru ce te mâhnești, suflete, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda; El este mântuirea mea și Dumnezeul meu.
Psalmii 42:11
Într-o seară, cu mulți ani în urmă, pe când eram profesor începător, am oficiat un program la care au participat mulți studenți. Cu puțin timp înainte de a urca pe platformă, o colegă mi-a înmânat o foaie de hârtie cu niște informații pe care credea că aș putea probabil să le folosesc în prezentarea mea.
Am scanat rapid materialul și am crezut că este relevant, dar nu eram sigură în ce moment ar trebui să-l includ. La jumătatea programului, am decis să împărtășesc informațiile cu publicul. După ce am citit prima propoziție, am continuat să o citesc pe cea de-a doua.
Apoi am bâjbâit un pic și a trebuit să o recitesc din nou. Și din nou.
Vă puteți imagina sentimentul de jenă și groază care m-a cuprins? Am simțit că mă dezamăgisem pe mine și pe toți ceilalți. M-am simțit foarte deprimată în acea seară, iar în dimineața următoare, încă mă simțeam foarte umilită.
În timp ce mă plimbam în acea dimineață, nu am putut să nu văd cerul de deasupra scăldat în valuri de auriu peste albastru. Dintr-odată, am fost cuprinsă de un sentiment de exaltare și bucurie. M-am gândit imediat că Dumnezeu a vrut să-mi ridice moralul, așa că a pictat frumosul răsărit de soare auriu pentru a-mi reaminti că momentele întunecate vor trece, norii se vor ridica, iar Duhul Său mă va atrage mai aproape de El.
În timp ce mă pregăteam pentru muncă, I-am mulțumit lui Dumnezeu că mi-a vorbit prin cartea naturii. De fapt, Dumnezeu îmi vorbește în moduri pe care par să le trec adesea cu vederea. Uneori este atingerea vântului pe fața mea; alteori este sunetul valurilor care se izbesc de țărm; alteori este vocea unui prieten și, adesea, este ploaia blândă care cade sau frumusețea unei flori.
Deși este adevărat că, în calitate de ființe umane, devenim deprimate și tulburate de diverse circumstanțe din viața noastră este, de asemenea, încurajator să știm că Dumnezeu este întotdeauna cu noi și a promis că ne va liniști temerile atunci când ne încredem în El. Îți mulțumim, Tată ceresc, pentru că ne reamintești în mod constant de dragostea și grija Ta pentru fiecare dintre copiii Tăi!
autor: Carol Joy Fider
