Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes… Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba…, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor?
Luca 12:27,28
Eram pe punctul de a ne muta dintr-o țară europeană în alta, după ce soțul meu a fost chemat să slujească ca pastor într-o altă uniune. În timp ce făceam bagajele, am încercat să mă gândesc la viitor, deoarece știam că, cel puțin pentru următorul an, salariul soțului meu va fi singurul sprijin financiar. Mi-a luat un minut să realizez că ambii noștri școlari în creștere rapidă aveau nevoie de haine de iarnă, și la fel și eu.
Am mers la cumpărături a doua zi, dar ofertele de vară ale magazinelor nu includeau reduceri de haine de iarnă și am găsit doar o haină roz, perfectă pentru biserică. Era singura haină disponibilă și aș fi fost mai mult decât fericită să o cumpăr, dar știam că, în ciuda preferințelor mele, aveam nevoie de o haină neagră practică. Apoi, după ce am văzut prețul și faptul că era cu trei numere mai mare, am renunțat la idee. Câteva săptămâni mai târziu, am mers din nou la cumpărături și, de data aceasta, am găsit o jachetă albă pufoasă, perfectă pentru iernile reci din noua noastră casă. Fiii noștri au găsit și ei jachete bune și călduroase. Dar, când am ajuns la ghișeu, mi-am dat seama că nu puteam plăti decât pentru două dintre cele trei jachete. Am pus-o bucuroasă pe a mea deoparte, recunoscătoare că băieții vor avea căldură la iarnă.
Ne-am mutat la scurt timp după aceea și am început să mă adaptez la noul mediu, la limbă și la oameni. Aproape uitasem că aveam nevoie de o haină. Apoi, într-o zi, am făcut o vizită la o familie neadventistă pe care tocmai o cunoscusem. Începusem să studiem Biblia împreună și îi vizitam o dată la două săptămâni. În timp ce ne pregăteam să plecăm, doamna s-a întors spre mine și, cu oarecare jenă, mi-a spus: „Sper că nu vă deranjează dacă vă dau un mic cadou din partea celor trei fiice ale noastre!”
Poate fi greu de crezut, dar era o frumoasă haină roz, exact aceeași pe care o văzusem în magazin, dar pe măsura mea. Lângă ea se aflau o jachetă albă, călduroasă și pufoasă, și o haină neagră de biserică! Nu împărtășisem nimănui nevoia mea. Lui Dumnezeu Îi pasă de cele mai mici detalii din viața noastră și Se bucură să ne surprindă cu lucruri pe care nici măcar nu am îndrăznit să le cerem. Nu uitați, sunteți mai prețioși pentru El decât crinii.
autor: Elida Oncea
