O INIMĂ PLINĂ DE CÂNTEC

Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
Psalmii 104:33

Când Dumnezeu a creat lumea, unii sugerează că a chemat-o la existență cântând. Muzica era deja cântată în ceruri, așa că pare logic ca Dumnezeu să le-o fi dat lui Adam și Evei.

Întotdeauna îmi trece un cântec prin minte. Ni se spune să păstrăm un cântec în inimile noastre și o rugăciune pe buze. Multe cântece sunt ca niște rugăciuni. Citim în Evrei 13:15: „Prin Isus, așadar, să-I aducem neîncetat lui Dumnezeu o jertfă de laudă – rodul buzelor care mărturisesc deschis Numele Lui” (NIV).

Bineînțeles, putem alege ce tip de cântec să păstrăm în minte. În anii tinereții mele, eram un mare fan al muzicii country/western. Dar, cu timpul, mi-am dat seama că melodiile erau deprimante și rareori înălțătoare. Regele David a scris multe cântece de laudă frumoase. Profetul Isaia a scris în versuri. Când muzica este pusă în cuvintele Scripturii, o învăț mult mai bine. Așadar, petreceți ceva timp căutând în Biblie cuvinte de laudă. Le veți găsi peste tot – chiar și în Apocalipsa.

Unii creștini aleg să ajungă la biserică după cântare, venind doar pentru predică. Dar închinarea înseamnă mai mult decât predică. Înseamnă să-L lăudăm pe Domnul prin muzică și prin oferirea ofrandelor noastre. Întregul serviciu divin ar trebui să fie o atmosferă de închinare și să aibă aceeași temă, atunci când este posibil. Acum, asta înseamnă că suntem mântuiți de o cântare sau de un sentiment? Nu, dar cu siguranță ne poate deschide inimile către Duhul Sfânt. Atunci când cântările sunt cântate cu convingere, și nu doar ca un ritual, suntem binecuvântați. Muzica bisericească a fost un subiect de dezbatere ani de zile. Tânărul Isaac Newton a scris imnuri care dorea să fie cântate, dar membrii nu doreau ca un „om” să scrie muzică bisericească. (În cele din urmă au fost de acord ca, dacă voiai să-i cânți cântecele, trebuia să rămâi să cânți după serviciul divin!)

În Plângerile 3:41 se spune: „Să ne înălţăm şi inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer”. Mulți sunt reticenți în a ridica mâinile în biserică, dar este atât de biblic. Este ca și cum ai spune: „Amin, sunt de acord cu ceea ce se spune în cuvintele acestui cântec.” În picturile despre cea de-a doua venire a Domnului, artiștii îi înfățișează adesea pe oamenii care așteaptă având mâinile ridicate. De ce să așteptăm până atunci ca să ridicăm mâinile? Vrem ca Dumnezeu să vină în inimile noastre acum. Gândiți-vă la asta!

autor: Louise Howlett Driver

El mă știe pe nume
El mă știe pe nume
Cea mai mare dorință a noastră, femeile, este aceea de a ști că suntem văzute, cunoscute și iubite. Văzute dintre milioane, văzute dincolo de straturi și etichete. Văzute, cunoscute și iubite de Cel care ne-a dat formă în pântecele mamei noastre - de Cel care ne știe pe nume. Cea mai mare dorință a inimii Lui este ca noi să Îl căutăm, să Îl urmăm și să Îl ascultăm. Ascultați-L cu o profundă încredere! În paginile acestei cărți, vei găsi un loc liniștit în care să vă retrageți ți să vă închinați Lui. În liniște, ascultați-L șoptindu-vă numele. Sunteți văzute, cunoscute și iubite - de El!

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video