Căci ale Mele sunt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munților cu miile lor. Eu cunosc toate păsările de pe munți și tot ce se mișcă pe câmp este al Meu.
Psalmii 50:10,11
Avem câțiva stejari uriași în jurul casei noastre, care ne oferă umbra atât de necesară în căldura verii, iar toamna ne binecuvântează cu coloritul lor strălucitor. Cu toate acestea, ei ne dau mult de muncă atunci când își scutură frunzele. Practica mea anuală este să aștept până când toate frunzele au căzut, astfel încât să nu trebuiască să le greblez decât o singură dată. După cum vă puteți imagina, acest proces durează multe ore. Am opt clopoței atârnați în fața casei noastre, care cântă melodii frumoase în zilele cu vânt. În centrul unuia dintre acești clopoței, atârnă o albină galbenă, pictată în culori vii pe o bucată de lemn negru. Soțul meu a confecționat-o cu drag pentru mine.
Într-o zi de toamnă, în timp ce greblam frunzele, mânerul greblei mele s-a lovit de acest clopoțel de vânt, a rupt șnurul și a făcut ca albina galbenă să cadă în grămada de frunze de dedesubt. Înainte de a-mi da seama ce s-a întâmplat, am greblat mai multe frunze deasupra grămezii, îngropând albina galbenă și mai adânc. Când m-am uitat în jur și am văzut că albina dispăruse, am rostit repede o rugăciune și am început să pipăi printre frunze, încercând să găsesc obiectul prețios. Nu avea nicio valoare monetară, dar era special pentru mine, deoarece soțul meu l-a pictat, iar nepotului nostru de trei ani, Hunter, îi plăcea să facă toți clopoțeii să scoată sunetele lor unice atunci când venea în vizită. L-am tot rugat pe Dumnezeu să mă ajute să găsesc albina pierdută în timp ce continuam să greblez restul curții. În cele din urmă, după câteva ore, m-am întors în zona în care căzuse albina pictată și am început să încarc grămezile de frunze în remorcă pentru a le transporta și a le arunca în pădure. În timp ce încărcam remorca, rugăciunile mele continuau să urce spre cer. Din fericire, Dumnezeu nu se plictisește de rugăciunile noastre, indiferent cât de nesemnificative ar putea părea.
Spre sfârșitul încărcării, Dumnezeu mi-a îndreptat mâinile exact spre locul unde se afla albina pierdută. În timp ce plângeam cu lacrimi de bucurie, m-am oprit imediat pentru a-L lăuda pentru bunătatea și dragostea Sa, precum și pentru că mi-a răspuns la rugăciune. Tatăl nostru Se îngrijește și de albinele galbene pierdute, care atârnă de clopoțeii de vânt ai uneia dintre fiicele Sale.
autor: Kathy Hull
