Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.
Filipeni 4:19
Într-o după-amiază toridă, la sfârșitul unei veri, am hotărât să mă duc să mă odihnesc în dormitorul meu. În timp ce mă odihneam, m-am gândit la recenta întorsătură a evenimentelor din viața noastră. Contractul meu cu GIZ Zambia (Agenția Germană pentru Cooperare Internațională) se încheiase cu câteva luni înainte, iar soțul meu rămăsese fără loc de muncă de mai bine de doi ani. Ne epuizaserăm economiile pentru a ne continua contribuția la fondul de pensii și pentru a plăti taxele școlare pentru cei cinci copii ai noștri. Gândurile mele s-au îndreptat spre ghiozdanele fetelor. Era nevoie să fie înlocuite, iar școala urma să se deschidă peste o săptămână. În timp ce mă gândeam cum le vom înlocui ghiozdanele, cumva am adormit. După câteva minute de somn, am fost trezită de un apel telefonic. Uitându-mă la număr, am recunoscut că era de la sora mea care locuiește în străinătate. Cu nerăbdare, i-am răspuns la apel și, după ce am schimbat amabilități, a trecut rapid la subiect și mi-a spus de ce mă suna.
Voia să mă avertizeze că a trimis niște cutii care conțineau o varietate de bunătăți pentru familia rămasă acasă. Voia ca soțul meu să faciliteze ridicarea cutiilor. Următoarele ei cuvinte m-au făcut să plâng de bucurie. Mi-a spus că a inclus două ghiozdane pentru fete, printre celelalte bunătăți pe care le trimitea. Nu înțelegea de ce plângeam. După ce m-am liniștit, i-am spus că, de fapt, cu câteva minute înainte de a adormi mă gândisem la gențile fetelor, care trebuiau schimbate, dar nu-mi puteam da seama cum voi face acest lucru, având în vedere provocările financiare cu care ne confruntăm. Dar iată că Dumnezeu făcea provizii într-un mod pe care nu-l anticipasem, prin ea. Promisiunea din Isaia a prins viață în mintea mea: „Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta” (Isaia 65:24).
Când m-am gândit la modul în care mă frământasem și mă îngrijorasem cu doar câteva minute mai devreme, m-am simțit mai degrabă rușinată de mine însămi că nu reușisem să mă încred în Dumnezeu și în grija Sa uimitoare. El face provizii chiar înainte ca noi să conștientizăm nevoile noastre. El furnizează ceea ce avem nevoie, conform bogăției slavei Sale. Înainte ca noi să chemăm, El răspunde și, în timp ce noi încă vorbim, El ascultă. Ce Dumnezeu minunat avem!
autor: Caritate Hanene Nchimunya
