Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea, au găzduit fără să ştie pe îngeri.
Evrei 13:2
Am decis să fac câteva cumpărături necesare după serviciu și să trec pe la mall. Voiam să termin și să mă întorc acasă înainte de a se întuneca prea tare. Într-un oraș ca Toronto, Canada, este dificil să ignori criza persoanelor fără adăpost și, în drum spre magazinul local Shoppers Drug Mart, un bărbat care stătea pe jos mi-a cerut mărunțiș. „Îmi pare rău”, i-am răspuns în timp ce treceam pe lângă el, abia realizând un contact vizual.
În timp ce îmi puneam cumpărăturile pe bandă la casă, un alt bărbat a venit în spatele meu cu câteva obiecte și voia să știe dacă aș putea să i le plătesc eu. Trecuse pe la fiecare rând cerând ajutor. „Nu, îmi pare rău”, i-am spus din nou în timp ce îmi achitam produsele cosmetice, deși aș fi putut să-l ajut. El a plecat, nereușind să ia ceea ce avea nevoie, iar eu mi-am văzut de drum.
Mi-am continuat drumul spre Yorkdale Shopping Centre, unul dintre cele mai luxoase centre comerciale din oraș. În timp ce îmi făceam drum prin tunelul de ieșire de la metrou, un bărbat stătea în mijlocul pasarelei, ținând în mână o ceașcă de cafea Tim Hortons roșie, cerșind mărunțiș. La fel ca toată lumea, am trecut pe lângă el, dar după ce am făcut doar câțiva pași în interiorul mallului am fost convins că trebuia să fac ceva. M-am întors și am mers înapoi în grabă, dar el nu mai era nicăieri. Pe balustrada metroului stătea ceașca Tim Hortons goală.
De-a lungul anilor, am derulat diverse scenarii în mintea mea. Poate că cineva i-a dat ceea ce avea nevoie, iar el a plecat. Sau poate că a fost frustrat de faptul că era invizibil și a plecat flămând. Orice ar fi fost, am simțit întotdeauna că omul de la stația de metrou Yorkdale a fost un înger, trimis să mă pună la încercare pentru a vedea dacă voi ajuta pe cineva la nevoie. În decurs de trei ore, într-o singură zi, am ratat trei ocazii de a face ziua cuiva mai ușoară. Totul din cauza fricii și a prejudecăților mele, a ideilor mele preconcepute cu privire la ceea ce ar face acei oameni cu banii. Niciunul dintre gândurile mele nu se referea la bunăstarea lor.
Ce trebuie să faci pentru a fi un adevărat urmaș al lui Hristos? Mai mult decât să mergi la biserică, să returnezi zeciuiala și să ai părtășie cu alți credincioși, este nevoie să crești în asemănarea cu caracterul lui Hristos, punând nevoile altora înaintea nevoilor proprii. Este nevoie să iubești așa cum iubește El, făcând o diferență în viețile altora, în numele Său. O, Doamne, iartă-ne! Fie ca noi să avem inima Ta și să împărtășim dragostea Ta cu cei care au nevoie, în special cu cei săraci!
autor: Jonsaba C. Jabbi
