Nu te bucura de mine, vrăjmaşă, căci, chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăşi, chiar dacă stau în întuneric, totuşi Domnul este lumina mea!
Mica 7:8
Ori de câte ori mă gândesc la israeliți și la exodul lor din Egipt, stâlpul călăuzitor de nor, ziua, și de foc, noaptea, îmi iese întotdeauna cel mai mult în evidență. A fost mereu acolo și a strălucit în cea mai întunecată noapte, călăuzindu-i și arătându-le calea de urmat. Întotdeauna mi-am dorit această experiență pentru mine. Cât de mult mi-aș dori să existe un nor literal pe care să-l pot vedea. Să trăiești în lumină nu este întotdeauna ușor. Uneori, când ne uităm la alții, poate părea că lumina pare să-i urmeze pur și simplu – prezența, succesul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Dar lumina lui Dumnezeu este întotdeauna disponibilă, pentru toată lumea, gata să ne călăuzească pe cale, chiar și atunci când ne simțim cel mai departe.
Îmi amintesc că într-o vară mă simțeam exact așa – departe de Dumnezeu și un eșec în propria viață. Știam că ceva trebuie să se schimbe. Îmi amintesc și acum că stăteam pe un balcon și îmi doream să nu mai fiu nevoită să înfrunt viața. Nu aveam curajul să mor, dar nici curajul de a trăi așa cum trebuie.
Mai târziu, în acea zi, mă plimbam încet pe afară, când au venit niște prieteni de familie pe care nu-i mai văzusem de ceva vreme. Au început să-mi spună cu entuziasm ce binecuvântare eram pentru ceilalți și cât de valoroasă eram pentru Dumnezeu. Speram că nu observaseră că lumina se stinsese din ochii mei și că mă simțeam departe de a fi o binecuvântare pentru cineva. Mă simțeam condamnată. Încă o dată am știut că trebuie să aleg să pășesc din nou în lumină și să o împărtășesc și cu alții. Aveam un scop și un motiv să trăiesc.
Deși nu mi-am dat seama în acea noapte, am văzut cum, iar și iar, mi se reamintește că cele mai adânci și întunecate gropi în care cădem nu sunt niciodată prea adânci pentru ca lumina să ajungă la noi. Îndurarea lui Dumnezeu este neschimbătoare, iar lumina Lui strălucește întotdeauna mai adânc în inima, în sufletul și în viața noastră decât ne putem imagina. Dumnezeu așteaptă doar ca noi să acceptăm harul și pacea Sa în viața noastră. În acele circumstanțe în care simțim că toată lumea este împotriva noastră și că viața nu merită trăită, El este gata să ne dea un motiv să trăim. El este gata să ne dea puterea de a alege lumina în fiecare nouă zi și prin fiecare încercare cu care ne confruntăm.
Într-o lume din ce în ce mai întunecată, hai să ne dăm mâna și să alegem să trăim în lumină!
autor: Anne Crosby
