Domnul i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului!” Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ. Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire. Când l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi un glas i-a vorbit zicând: „Ce faci tu aici, Ilie?”
1 Regi 19:11-13
Pot să apreciez cu adevărat ce a simțit Ilie în acea zi de cumpănă, în care a trebuit să fugă pentru a-și salva viața de o femeie furioasă. Trebuie să se fi simțit exaltat după ce realizase o asemenea biruință pentru cauza lui Dumnezeu. Îi ucisese pe toți profeții lui Baal – dar acum viața lui era amenințată. Singur, se simțea abandonat de Dumnezeu și voia să moară. Dumnezeu l-a văzut în timp ce dormea sub ienupăr și Și-a manifestat prezența printr-un susur blând și subțire.
Dumnezeu vine la noi în tăcerea gândurilor noastre. În mijlocul durerii noastre, El Se arată; uneori pe neașteptate, dar El este întotdeauna acolo.
În singurătate este locul în care îmi găsesc pacea. În tăcere pot să mă furișez la Isus și să am o dulce comuniune cu El. Când suntem singuri, doar noi doi, experimentez adevărata pace. Mă simt suficient de confortabil ca să mă arăt exact așa cum sunt, ca să-mi îndepărtez orice prefăcătorie și să fiu cine sunt cu adevărat. Îmi mărturisesc greșelile; acele păcate ascunse și dragi, cunoscute doar de El și de mine. Mă simt liberă să fiu eu însămi, așa că îi spun despre singurătatea mea, despre izolarea mea, despre dorința mea de a fi doar eu în mica mea lume. Îl las să intre și îmi deschid sufletul față de El. Este un prieten atât de minunat. Știu că pot avea încredere în El. Nu mă va dezamăgi niciodată. Indiferent de ceea ce fac și care este contrar voinței Sale, când îmi mărturisesc păcatele, El va spune întotdeauna: „Te iert.” El nu va înceta niciodată să mă iubească.
În singurătate auzim vocea lui Dumnezeu mai clar, la fel ca Ilie în 1 Regi 19. Când ne simțim descurajați și deprimați până la punctul de a vrea să murim, când ne simțim singuri, Dumnezeu îl va trimite pe îngerul Său să ne încurajeze și să ne întărească, așa cum a făcut cu Ilie. O, cum ne înviorează El, cum ne ridică și ne pune ferm pe picioare!
Fie ca Domnul să ne ajute, dragi surori, să ne oprim, să așteptăm și să ascultăm vocea lui Dumnezeu când El vine să ne salveze și să ne restaureze.
autor: Kollis Salmon-Fairweather
