Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.
Matei 10:29
Întotdeauna am suferit de probleme respiratorii din cauza nasului meu. Pe măsură ce am îmbătrânit, problemele s-au agravat, așa că am decis să merg la un specialist. Acesta a descoperit că ductul de aer din nasul meu este foarte îngust și strâmb. Când mă culcam pe spate pentru a dormi, nu puteam să respir normal și ajungeam să respir pe gură, ceea ce ducea la un gât foarte uscat. Medicul meu a făcut o programare pentru o intervenție chirurgicală.
Eram speriată și îngrijorată, dar medicul m-a asigurat că este vorba de o intervenție chirurgicală minoră și că nu este ceva grav. Am cerut bisericii mele să se roage pentru mine în acea zi. Mi-am sunat prietenii și familia și i-am rugat să mă includă în rugăciunile lor. La prânz am fost dusă pe patul cu rotile în sala de operație, iar medicul i-a spus soțului meu că mă va putea vedea în camera mea, după operație. M-am rugat până la capăt!
După operație, m-am trezit cu o durere îngrozitoare în gât și nu eram în camera mea, ci în secția de terapie intensivă. Am aflat mai târziu că soțul meu m-a căutat, de la aproximativ o oră după operație, până când, în cele din urmă, m-a găsit la ora 19:00 în secția de terapie intensivă. M-am întrebat ce căutam acolo, în loc să fiu în camera mea.
Medicul i-a spus soțului meu că, la finalul operației, el și anestezistul discutau, când, deodată, și-a întors capul spre mine și a observat că nu mai respiram. Anestezistul mi-a reintrodus imediat tubul de respirație, dar mi-am pierdut cunoștința pentru câteva secunde. Îl laud pe Dumnezeu pentru că a avut grijă de mine. I-a atras atenția anestezistului, în mijlocul conversației. Probabil că l-a bătut pe umăr. Dacă și-ar fi dat seama mai târziu, poate că aș fi murit.
Când mă gândesc la faptul că am fost în spital, Îi mulțumesc cu adevărat Domnului pentru că mi-a prelungit viața. Acum Îi predau pe deplin întreaga mea ființă. Dumnezeu are încă un plan pentru mine și Îl voi lăuda atâta timp cât voi trăi.
Sora mea, fiecare dintre noi este prețioasă în ochii lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne facem griji, căci El este încă în control. Să ne străduim să fim femeile pe care Dumnezeu le poate folosi, conform scopului Său.
Loida Gulaja Lehmann
