Ioana d’Arc
Luptă-te lupta cea bună a credinţei, apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori. (1 Timotei 6:12)
Poate că Dumnezeu nu te cheamă să lupţi pentru salvarea ţării tale, dar te cheamă să lupţi pentru salvarea celor care încă nu L-au cunoscut pe El. Poate n-o să vezi rezultatul efortului tău imediat, dar îl vei vedea când El va reveni pe norii cerului. Oricine poate participa. Chiar şi tu! Implică-te în marele război, pentru împărăţia lui Dumnezeu!
În 1337, a început conflictul supranumit Războiul de 100 de ani. Anglia vrând să cucerească Franţa. După multe lupte pierdute. Franţa părea să nu mai aibă vreo şansă, pierzând teritoriu după teritoriu.
Pe 6 ianuarie 1412, s-a născut Ioana dArc. La vârsta de 13 ani, ea a început să spună că aude vocea lui Dumnezeu care o trimite să recucerească teritoriile franceze pierdute. Regele a aflat despre ea şi, la numai 16 ani. Ioana a fost trimisă să conducă armata şi să cucerească oraşul Orleans. După câteva zile, a reuşit să aducă prima victorie franceză. Apoi a fost trimisă spre Chinon, unde l-a întâlnit pentru prima dată pe conducătorul francez, Carol al VH-lea. Soldaţii au acceptat să o urmeze şi au avut parte de mai multe victorii.
În 1431, la vârsta de 19 ani, Ioana a fost luată prizonieră şi vândută Angliei, unde a fost închisă. La 6 zile după închiderea ei, a fost judecată şi condamnată la moarte. Când a fost arsă pe rug, a strigat numele lui Isus Hristos. Deşi Ioana d’Arc nu a văzut sfârşitul războiului, ea a dat startul a ceea ce părea aproape imposibil – salvarea Franţei. La 22 de ani după moartea ei, în 1453, războiul s-a încheiat. Franţa recucerind teritoriile pierdute şi câştigând războiul.
Gabriel Cobuz, Arad