13 ianuarie 1990
… nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte! (Isaia 59:2)
Păcatele îi despart pe oameni de Dumnezeu. Ele sunt ca un zid care împiedică trecerea. Fiecare păcat mai adaugă câte o bucată la lungimea şi înălţimea zidului. După o vreme, copiii Tatălui ceresc se obişnuiesc cu distanţa şi cu nelegiuirea. Dragostea lui Isus nu poate pătrunde în inimi şi nu ne poate transforma caracterele dacă zidul este prezent în viaţa noastră. Zidul acesta trebuie dărâmat. Ne este dat îndemnul „să o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti” (Tit 2:12). Astfel, gardul de sârmă ghimpată al păcatului va fi înlăturat. Doreşti şi tu să rupi gardul păcatului?
Fiecare dintre noi a trecut prin experienţa tristă de a fi departe de cineva drag, de un membru al familiei sau de un prieten. Totuşi speranţa revederii ne-a încurajat, reîntâlnirea fiind cu atât mai plăcută.
Ziua de 13 ianuarie 1990 a adus bucurie multor oameni. La graniţa României cu RSS Moldovenească a fost desfiinţat gardul de sârmă ghimpată şi au fost introduse facilităţi de trecere a frontierei. Mulţi îşi amintesc cu durere cum acest gard de pe malul Prutului a despărţit familii şi prieteni. Oamenii au fost îndureraţi de această situaţie, sperând că într-o zi vor fi din nou liberi să-i revadă pe cei de care au fost departe mai bine de 60 de ani.
În anul 1990, zeci de mii de români din ambele părţi s-au îmbrăţişat, au râs şi au plâns împreună, după ce au fost separaţi timp de câteva decenii. Oamenii au avut libertatea de-a fi alături de cei dragi.
Maria Herieta Petyo, Măderat (Arad)
