Gheorghe Zamfir
Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi staţi liniştiţi, (Exodul 14:14)
Astăzi! O nouă zi plină de alternative, dar şi de mister. Însă de câte clipe ai nevoie pentru ca viaţa ta să ia alt curs? De câte clipe ai nevoie pentru a decide cât de mult eşti dispus să rişti pentru Dumnezeu? Fiecare zi şi orice eveniment poate fi o nouă oportunitate, o nouă ocazie de a realiza ceva diferit, atât timp cât, în fiecare dimineaţă, asculţi glasul Său care îţi spune:
Tocmai se terminase războiul, era iarnă şi un ger teribil. Băiatul în vârstă de patru ani, născut în data de 6 aprilie 1941, se afla cu tatăl său la Bucureşti pentru a cumpăra marfă pentru băcănia acestuia din Găieşti.
La un moment dat, în zona Lipscani, băiatul a zărit un grup de muzicieni. Profund impresionat, copilul l-a reţinut pe tatăl său vreo 20 de minute. Băiatul nu înţelegea cum fata aceea oarbă, care cânta la acordeon, plimba mâinile pe clape fără să vadă nimic. Grăbit, tatăl l-a luat de mână pentru a-şi continua drumul. Dar cele 20 de minute au fost suficiente pentru copilul Gheorghe Zamfir ca să-l determine să devină un mare artist, supranumit „Regele naiului”.
În 1982, în plin comunism, având o carieră muzicală de succes, Gheorghe Zamfir i-a dedicat unul dintre concertele sale lui Dumnezeu, în ciuda riscurilor. După momentul acela, a fost obligat să plece în exil. „Urlând de durere, cu inima sfâşiată în bucăţi, am luat drumul exilului, în luna martie 1982, cu două valize şi cu naiurile la spinare.”
Cariera sa a continuat în exil, bucurându-se de un succes mondial. A primit numeroase premii şi distincţii, fiind singurul artist european care a câştigat două discuri de aur în SUA.
Georgiana Radu, Bucureşti
