Regina Elisabeta a II-a şi prinţul Filip
Te iubesc cu o iubire veşnică, de acee. Îţi păstrez bunătatea Mea! (Ieremia 31:3 u.p.)
Şi eu am un Prinţ, un Prinţ pe care L-am cunoscut mai devreme de opt ani. Şi tu ai unul… Este acelaşi Prinţ pe care te invit să Îl iubeşti, să-I scrii, să nu Îl uiţi chiar dacă lumea din jurul tău se războieşte. Şi El te iubeşte de dinainte de a-L fi cunoscut. E Prinţul tău, iar povestea voastră de dragoste e unică. Fii hotărât(ă) să mergi cu El mai departe, pentru că doar împreună veţi putea conduce un regat. P.S. Prinţul m-a rugat să îţi aduc astăzi corespondenţa:
La nunta regală a prinţesei Marina a Greciei cu ducele de Kent, viitoarea regină Elisabeta a II-a l-a întâlnit pentru prima dată pe prinţul Filip al Greciei şi Danemarcei. Avea numai opt ani. Cinci ani mai târziu, s-au reîntâlnit. Prinţesa a devenit interesată de tânărul ofiţer Filip şi au făcut o primă fotografie împreună. Îndrăgostită, adolescenta a început să caute sortimente de hârtie potrivită pentru scrisori de dragoste, panglici şi alte dulci mărunţişuri specifice îndrăgostiţilor.
Apoi a intervenit războiul, dar, aşa cum se întâmplă în poveştile de dragoste, distanţa n-a fost un impediment. Relaţia a continuat, neştiută de nimeni. Era secretul lor, iar Elisabeta nu uita niciodată să-i scrie „prinţului ei viking”.
Când părinţii Elisabetei au aflat de relaţie, nu au fost de acord. S-au împotrivit aducând ca argument vârsta tinerei prinţese şi, în plus, se îndoiau de sinceritatea lui Filip. Cei doi se logodiseră în secret, fapt care accentua nemulţumirea părinţilor. În cele din urmă însă, legătura a devenit oficială şi s-a încheiat cu o nuntă de poveste.
Regina Elisabeta a II-a şi prinţul Filip au rezistat împreună, fiind unul dintre cele mai puternice cupluri din istoria Casei Regale a Marii Britanii.
Emina Ţuţuianu, ITA, Cernica
