John Wesley – fondatorul metodismului
Eu am venit să arunc un joc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum! (Luca 12:49)
John Wesley a fost omul care, odată scos din flăcări de Mântuitorul, s-a aprins de focul dragostei divine, împărtăşind şi trăind mesajul Evangheliei în toate zilele vieţii lui. Şi tu eşti chemat să răspunzi iubirii cereşti printr-o consacrare deplină, pentru că Cel care te-a scos din foc este vrednic să primească „rodul muncii sufletului Lui” şi din viaţa ta.
Dragostea fără margini a lui Dumnezeu pentru fiinţele căzute în păcat s-a descoperit atunci când, pe cruce. Mielul lui Dumnezeu a purtat păcatul unei lumi condamnate la pierzare. Acest adevăr separă întreaga omenire în două categorii: cei care au căzut pe „Piatră” şi s-au lăsat zdrobiţi de ea şi cei peste care „Piatra” a căzut, fiind spulberaţi de ea.
Una dintre figurile proeminente ale secolului al XVIII-lea a fost John Wesley, acesta fiind din categoria celor care au căzut pe „Stâncă” atunci când au înţeles adâncimea iubirii lui Dumnezeu.
John a fost al cincisprezecelea dintre nouăsprezece copii ai familiei. La vârsta de 6 ani, casa lor a fost distrustă de un incendiu. Susana şi Samuel Wesley şi-au scos copiii afară din casa în flăcări. Când i-au numărat, au constatat că John rămăsese înăuntru. Tatăl a încercat să-l salveze, dar flăcările erau prea mari şi căldura prea puternică. Copilul a apărut însă la o fereastră, iar nişte vecini, cocoţaţi unii pe umerii altora, au format o scară vie şi au putut ajunge la fereastră, salvându-1 chiar înainte de a cădea tavanul. Mai târziu, John a mărturisit că a fost scos din foc de două ori: prima dată cu ocazia incendiului, iar a doua oară când L-a primit pe Hristos ca Mântuitor personal.
Gabriel Manafu, ITA, Cernica
