Traian Vuia – inventatorul aeroplanului automobil
Si anume vă va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea… (Romani 2:7)
Vuia şi-a îndeplinit visul, iar lucrul acesta a făcut să devină membru de onoare al Academiei Române. Ar trebui ca unul dintre visurile noastre să fie idealul de viaţă despre care ne învaţă Mântuitorul. S-ar putea să fim priviţi cu scepticism de cei din jur, însă atunci mai mult ca niciodată trebuie să dăm dovadă de perseverenţă, să privim la Isus. În final, vom deveni membri de onoare ai împărăţiei lui Dumnezeu.
Imaginaţi-vă că trăiţi în jurul anului 1870, când becul nu era încă inventat, şi că îl aveţi vecin pe Thomas Edison, pe care îl consideraţi un om serios şi cu capul pe umeri. Într-o zi, apare la uşa voastră şi vă prezintă ideea lui: un aşa-numit bec. Cum l-aţi privi? Probabil ati crede că nu e în toate minţile. Iată-ne însă în secolul al XXI-lea, luminaţi de ideea lui Edison.
Printr-o situaţie similară a trecut si Traian Vuia, românul care a reuşit să înalţe pentru prima dată în aer un aparat mai greu decât aerul, fără a se folosi de artificii secundare. Născut la 17 august 1872, a fost pasionat de zbor din copilărie. Viaţa lui părea să urmeze un curs normal până când a finalizat cursurile doctorale în ştiinţe juridice şi a decis să lase totul în urmă pentru a-şi urma visul.
A plecat la Paris, spunând că nu se va întoarce de acolo decât în zbor. Proiectul „aeroplanului automobil” a fost privit cu neîncredere de mulţi. Vuia nu s-a lăsat descurajat, ci a perseverat până când, în 1906, a reuşit să se ridice la un metru de sol şi să zboare 12 metri în aeroplanul Vuia 1. În următorul an, a reuşit să îmbunătăţească invenţia, transformând-o în Vuia 2 şi zburând 70 de metri la distante variabile fată de sol.
Bianca Aelenei, Bucureşti
