Antoine-Laurent de Lavoisier – părintele chimiei moderne
Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este aşa. (Faptele apostolilor 17:11)
Viziunea şi perseverenţa lui Lavoisier au dus la o evoluţie uimitoare în ştiinţă. La fel ca el, fiecare din noi poate să cerceteze atent un anumit domeniu al lumii din jur, căutând neobosit adevărul şi progresul. Fii azi atent şi vigilent pentru a îmbunătăţi lucrul pe care îl faci!
Chimia are un rol important în viaţa noastră. Fabricarea medicamentelor, a obiectelor de uz casnic, posibilitatea investigaţiilor medicale, iată doar câteva din domeniile în care chimia are aplicaţii. Unul dintre cei care şi-au adus o contribuţie importantă în domeniu a fost Antoine-Laurent de Lavoisier.
El s-a născut în 1743 şi a studiat chimia, botanica, matematica şi astronomia. Lavoisier a demonstrat experimental legea conservării materiei:,.în natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă.”
Până la el, se credea că aerul este un gaz indivizibil. Nu era cunoscut oxigenul şi exista o teorie conform căreia materialele inflamabile ar fi conţinut o substanţă, flogisticul, care se pierdea prin ardere, producând fum. În ciuda evidenţei falsităţii ei, mulţi dintre înaintaşii lui Lavoisier au preluat-o ca adevărată, ba chiar au apărat-o prin explicaţii ilogice. Lavoisier a preferat să caute adevărul. A cercetat şi a demonstrat prin experimente inedite că aerul este un amestec de două gaze: „aerul vital şi azotul”. În 1779, a dat „aerului vital” denumirea de „oxigen”, stabilind că acesta are un rol în ruginirea metalelor, în ardere şi respiraţie.
Andreea-Hermina Puţureanu, Craiova
