Complotul prafului de puşcă
Este o cinste pentru om să se ferească de certuri, dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere. (Proverbele 20:3)
Privind în urmă, ne dăm seama că violenţa nu a fost niciodată o soluţie bună pentru rezolvarea conflictelor. Rănile trecutului dau mărturie despre teribilele consecinţe ale acesteia. Poate că ţi s-a întâmplat ca supărările, necazurile sau mânia să te ia în stăpânire. Te îndemn ca, în astfel de momente, să te îndrepţi către Dumnezeu. Lasă-L pe El să rezolve orice neînţelegere!
De multe ori, din cauza unei priviri mânioase, a unui cuvânt dezaprobator sau a unui gest nepotrivit, suntem gata să răspundem şi noi la fel. Considerăm adeseori că opiniile noastre sunt prea importante pentru a nu fi luate în seamă.
Catolicii din Anglia se simţeau frustraţi din cauza intoleranţei religioase arătată de protestanţi şi, în ciuda eforturilor lui James I de a mulţumi pe toată lumea, opiniile alimentau direcţii conflictuale. Unii dintre catolid au văzut în violenţă singura cale de a obţine tolerarea religiei lor.
Un grup restrâns de oameni a pus la cale un complot pentru a-i asasina pe rege şi parlamentari, aruncând în aer clădirea Parlamentului în ziua de 5 noiembrie 1605. Complotul a fost descoperit cu doar câteva ore înainte de punerea sa în practică. S-a descoperit că unul dintre conspiratori, Guy Fawkes, ascunsese 43 de butoaie cu praf de puşcă în pivniţele Parlamentului. El şi ceilalţi conspiratori au fost arestaţi, torturaţi şi executaţi. Ca urmare a complotului, atitudinea faţă de catolici s-a înăsprit. Complotul este comemorat şi astăzi în Anglia. În fiecare an, pe 5 noiembrie, se aprind ruguri uriaşe şi se lansează artificii.
Daniel Charchaci, Satu Mare