Roadele smereniei

Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul! (Matei 5:5)

Stilul lui de a lovi mingea, viteza lui, siguranţa cu care prindea mingea, toate păreau să indice faptul că, datorită lui, echipa va câştiga. Şi totuşi era o singură problemă: culoarea pielii. După 1892, persoanelor de culoare le-a fost interzis să joace în Liga Profesionistă de Baseball din Statele Unite. Dar, Branch Rickey îşi dorea ca acest tânăr să joace pentru Dodgers. Fiind creştin, Rickey era dispus să pună totul în joc pentru a ridica barierele rasiale care divizau naţiunea.

Rickey ştia că aducerea în echipă a unui jucător de culoare implica mai multe riscuri pentru jucător, care, pe toată durata sezonului, urma să primească insulte, ameninţări cu moartea, lovituri cu mingea din partea jucătorilor, atacuri din partea coechipierilor… nu ţinea totul doar de curajul celor de la Dodgers de a semna cu un jucător, ci dacă jucătorul avea sau nu tăria necesară pentru a plăti preţul pentru înlăturarea barierelor puse de o societate măcinată de rasism. Când Rickey i-a prezentat riscurile, jucătorul l-a întrebat: „Vă doriţi un jucător care să nu răspundă atacurilor?” Rickey s-a gândit o clipă, apoi a răspuns: „Aş vrea un jucător care să fie suficient de tare pentru a nu reacţiona când este atacat.” Avea nevoie de un jucător care să poată da pe faţă o virtute care era pe cale de dispariţie: smerenia. Tânărul a acceptat şi, pe 15 aprilie 1947, Jackie Robinson a devenit primul jucător de culoare care a jucat în Ligile Mari.

Robinson a ştiut să gestioneze atacurile şi, în timpul carierei lui, a demonstrat că înţelepciunea şi onoarea sunt scutul de apărare al celor umili. În primul sezon, el a primit prima pentru jucătorul începător al anului. Doi ani mai târziu, a câştigat titlul de cel mai valoros jucător. El a participat de şase ori în seria mondială şi a fost inclus în Templul sportivilor renumiţi din Cooperstown. Solomon nu s-a înşelat când a spus că „smerenia merge înaintea slavei” (Proverbele 15:33). Rabindranath Tagore a declarat: „Suntem pe calea spre măreţie când mergem cu pas smerit.” Dacă în realitate ne dorim să ajungem departe aici, pe pământ, şi apoi, în viaţa viitoare, să învăţăm să punem în practică sfatul lui Pavel: „Cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare, îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste” (Efeseni 4:2).

#smerenie #valori

Citește și

Comentariile sunt închise

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi.

Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile. Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web și a îmbunătăţi experienţa de navigare.
Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. DA, ACCEPT Citește mai mult

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!