Dumnezeu, […] care cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi. (Romani 4:17)
În 2008, am venit la sediul IADPA, editura la care lucrez în prezent, pentru a realiza în acel an lucrări practice de editare şi traducere. Într-o dimineaţă, Sergio V. Collins, fără umbră de îndoială unul dintre cei mai mari editori pe care i-a avut Biserica Adventistă, (a scris peste douăzeci de cărţi şi poate edita în engleză, franceză şi spaniolă), a venit la biroul meu şi mi-a spus:
– Polanco, aş vrea să îmi scrii editorialul pentru revista En avant.
– Pastore Collins, eu nu lucrez aici. Am venit să fac practică şi să fiu instruit.
Cu zâmbetul lui caracteristic, mi-a spus:
– Nu este nevoie să fii angajat la IADPA pentru a scrie acest editorial. Şi, în plus, persoana care în general se ocupă de această sarcină nu mai lucrează pentru noi.
În acea seară, după ce m-am întors în apartamentul unde eram cazat, am scris editorialul. A doua zi i l-am trimis pastorului Collins; câteva ore mai târziu, el mi-a trimis varianta editată şi, la sfârşitul articolului, scria astfel: J. Vladimir Polanco, redactor la IADPA. Redactor la IADPA? Collins mă trata ca pe un redactor, deşi eu nu eram! De fapt, pentru a ajunge în poziţia de editor, trebuie ca înainte de a fi „redactor sau editor” să treci prin următoarele etape: „editor asistent,” „editor asociat” şi, într-un final, „redactor sau editor.” Collins a sărit peste întreg procesul şi m-a tratat aşa cum eu nu aş fi meritat. Desigur că nu am mers la el să îi cer să îmi retragă titlul; de fapt, pot spune că mi-a plăcut să fiu numit cu un titlu pe care nu îl aveam încă.
Ceea ce a făcut Collins pentru mine face Dumnezeu pentru noi toţi: se comportă cu noi într-un fel în care noi nu am merita. Hristos ne consideră drepţi, deşi noi suntem nişte păcătoşi; ne consideră sfinţi, deşi noi suntem necuraţi; ne vede ca pe nişte tineri mântuiţi, deşi încă suntem în valea pieirii. Pe bună dreptate, Pavel a spus că Dumnezeu „cheamă lucrurile care nu sunt ca şi cum ar fi” (Romani 4:17). Eu nu sunt drept, dar sunt bucuros că Dumnezeu mă consideră drept. Este bine să ştii că Isus „nu Se poartă cu noi privind la păcatele noastre; nici nu întreabă dacă suntem vrednici de iubirea Lui, ci revarsă asupra noastră bogăţiile iubirii Sale” (Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 22). Ah, cât de bun este Dumnezeu! El se comportă faţă de mine aşa cum eu nu merit!
#harulluiDumnezeu
Acest articol face parte din cartea „365 Share: Urmărește profilul” de Vladimir Polanco
