Învaţă-mă să fac voia Ta! (Psalmii 143:10)
Mesajul a fost suficient de clar: „Când vei ajunge, apele Mării Mediterane se vor despărţi pentru ca tu şi armata ta să puteţi trece.”
„De ce te îndoieşti de aceste cuvinte? Oare nu a spus profetul Ioel că în zilele din urmă, «tinerii vor avea vedenii»?” Acestea erau întrebările care răsunau în mintea lui Etienne, un ciobănaş din Vendôme, Franţa. În opinia lui, Isus promisese deja să despartă apele mării dacă urmau să recruteze copii pe care îi puneau să meargă prin Ierusalim, pentru a omorî musulmanii ce stăpâneau oraşul.
După ce a străbătut mai multe naţiuni ale continentului european şi după ce a strâns laolaltă mii de copii, în 1212, Etienne a iniţiat Cruciada Copiilor. Catolicii din acea epocă credeau că eşecul cruciadelor precedente se datora necurăţiei soldaţilor adulţi; dar puritatea copiilor le garanta triumful pe care Domnul lor îl făgăduise. Micii copilaşi ieşeau pe străzi cântând, redând pasaje biblice, având încrederea deplină că vor câştiga, deoarece împlineau voia divină. Ce s-a întâmplat cu aceşti tinerei care credeau că trebuie să se supună la literă unei porunci din partea Domnului? Mulţi dintre ei au murit de foame, încercând să traverseze Alpii. Pe mare, un număr mare de tineri au pierit odată cu naufragiul ambarcaţiunilor în care se aflau, dar care ar fi trebuit să îi ducă la Ierusalim; printre ei se afla şi Etienne, tânărul care avusese viziunea. Alţii, fiind capturaţi, au fost vânduţi ca sclavi pe pieţele arabe. Fără nicio îndoială, Cruciada Copiilor a rămas unul din episoadele cele mai atroce din istoria creştinismului.
O religie bolnăvicioasă, lipsită de harul lui Hristos, a dus la distrugerea visurilor şi năzuinţelor acestor sărmani tineri. Totul s-a întâmplat sub lozinca: „Asta este voia lui Dumnezeu!” Nu daţi atenţie niciunui mesaj ce contrazice voia lui Dumnezeu care ne este descoperită în Cuvântul Său. Aceasta a fost problema lui Etienne. Oare cădem şi noi în aceeaşi greşeală?
Trebuie să ne unim cu David, spunând: „Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea” (Psalmii 119:35). Dacă ni se pare prea complicat să facem din aceste porunci plăcerea noastră, atunci putem să ne plecăm genunchii şi să îi cerem lui Isus: „Învaţă-mă să fac voia Ta” (Psalmii 143:10), şi El ne va învăţa.
#eufacvoiaTa
