Articolul precedentSemănând ovăz sălbatic
    Articolul următorTatăl care aleargă

    Orologiul morţii

    Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea! (Psalmii 89:48)

    Moartea nu este un subiect foarte atrăgător, unul pe care să îl discuţi cu tinerii. Dar nimeni nu este scutit şi cu toţii, mai devreme sau mai târziu, ne vom confrunta cu ea, nu contează la ce vârstă. De aceea, nu cred că ar fi înţelept să spui că nu are nimic de-a face cu tine. Dacă şi tu eşti păcătos, tu ai deja sentinţa de moarte asupra ta. În acest caz, dacă ai putea şti anul, luna, ziua şi ora exactă în care vei muri, cum ţi-ai trăi restul vieţii? Încercând să dea un răspuns mai uşor la această întrebare, Fredrick Colting, om de ştiinţă suedez, a inventat Tikker, orologiul morţii. În opinia lui Colting, acest orologiu îi poate spune deţinătorului cât timp i-a mai rămas de trăit.

    Cum calculează el? Printr-un proces relativ simplu. Proprietarul răspunde progresiv la o serie de întrebări în raport cu istoricul său medical şi cu stilul de viaţă: de ce boli a suferit, alimentaţia sa, greutatea corporală, fumător sau nu, dacă consumă alcool sau nu etc. În funcţie de răspunsul primit, persoana acumulează un anumit număr de puncte şi, după calcularea acestor puncte, utilizatorul află data morţii sale. După cum poţi vedea, factorii care determină durata vieţii tale sunt raportaţi la modul în care îţi trăieşti viaţa.

    Ce l-a motivat pe Colting să realizeze acest proiect? Într-un articol publicat de ziarul ABC, el declara: „Ideea de a crea această experienţă mi-a venit după moartea bunicului meu, lucru care m-a făcut să meditez la scurtimea vieţii şi m-a făcut să înţeleg importanţa de a te bucura de fiecare moment, deoarece, dacă noi am fi conştienţi de cât de aproape este finalul, cu siguranţă am face alte alegeri în viaţă.”

    Desigur, orologiul lui Colting nu poate prezice data morţii nimănui, pentru că sosirea morţii este la fel ca venirea lui Hristos, ale cărei „ceas şi zi” nu le cunoaşte nimeni cu precizie. Tocmai de aceea, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să rostim şi noi rugăciunea psalmistului: „Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!” (Psalmii 90:12). Pentru că fiecare zi din viaţa ta ar putea fi ultima, trebuie să faci cele mai „bune alegeri”, să faci cel mai important lucru: să îţi predai inima lui Isus.

    #Hristosesteceamaibunăalegere #viaţăşisiguranţăînHristos

    Vladimir Polanco
    Asumă-ți fiecare zi din acest an, transformând trecutul în viitor, folosind prezentul. Dumnezeu este Cel care ne poate învăța secretul măsurării timpului. Vladimir Polanco semnează cartea „#urmărește profilul 365 share” apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Al doisprezecelea ucenic

    Poate că ai și tu uneori sentimentul că locurile sunt ocupate, că alții au fost deja chemați, că ei știu deja totul. Nu lăsa descurajarea sau resemnarea să aibă controlul; acceptă atitudinea de voluntar. Implică-te acolo unde se ivește ocazia; fii prezent la acțiunile bisericii și ale familiei tale! Echipa lui Dumnezeu fie se va completa, fie se va lărgi și atunci vei primi legitimația de titular. Nu e nevoie să faci spectacol, ci slujește cu discreție; El va ști!

    Al doisprezecelea copil al lui Iacov

    Numele nostru este săpat adânc în palmele Mântuitorului, nu este un simplu tatuaj, ci El a plătit cu viața această răscumpărare. Poartă-te în așa fel încât să fie mândru când ți se rostește numele undeva.

    Unsprezece minute

    Nu poți schimba trecutul, dar poți lumina prezentul și viitorul. Chiar dacă e dureros, îngroapă ceea ce nu mai poți schimba, depozitează la locul vechiturilor și deschide o fereastră spre azi, spre ceea ce poți fi și face acum. Poate că ceilalți au stricat trecutul, dar azi tu poți construi ceva mult mai luminos. Ieși din pivnița amintirilor și aprinde lumina! Mântuitorul stă cu mâna întinsă și vrea să îți încredințeze o altă formulă de viață, diferită, ruptă de trecut.

    A unsprezecea poartă – de Iacint

    La rândul nostru, și noi putem fi o reflexie a luminii care vine de la Dumnezeu spre cei ce trăiesc anonim sau ascunși de rușine ori de teamă. Dacă ei încă nu Îl văd pe Dumnezeu, noi am putea să le arătăm măcar puțin din ceea ce este El pentru viața noastră. Cu un mic efort și cu puțină bunăvoință, am putea să-i punem pe ceilalți în valoare mai mult decât o facem acum sau decât facem pentru noi înșine.

    Publicate astăzi

    Al doisprezecelea ucenic

    Poate că ai și tu uneori sentimentul că locurile sunt ocupate, că alții au fost deja chemați, că ei știu deja totul. Nu lăsa descurajarea sau resemnarea să aibă controlul; acceptă atitudinea de voluntar. Implică-te acolo unde se ivește ocazia; fii prezent la acțiunile bisericii și ale familiei tale! Echipa lui Dumnezeu fie se va completa, fie se va lărgi și atunci vei primi legitimația de titular. Nu e nevoie să faci spectacol, ci slujește cu discreție; El va ști!

    Răbdarea este o roadă

    Dacă îi permitem lui Hristos să ne dea puterea de a exercita răbdarea atunci când avem nevoie ea, vom descoperi adevărata libertate care ne scoate de sub stăpânirea propriilor emoții, pentru a trăi ca aceia care au fost schimbați după asemănarea cu Hristos.

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    Nevoia de prieteni

    Ne rugăm ca aceia care își aleg acum drumul în viață să găsească frumusețea în oamenii lui Dumnezeu. PROVOCARE: Fă o listă cu toți tinerii și copiii din biserica ta pe care îi cunoști! Roagă-te săptămâna aceasta pentru fiecare dintre ei!

    „Csak az Úrban van minden igazság és erő”

    „Magamra esküdtem és igazság jött ki számból, egy szó, mely vissza nem tér: hogy minden...