Urmaţi dar pilda lui Dumnezeu, ca nişte copii preaiubiţi. (Efeseni 5:1)
Au trecut deja câteva luni de când am văzut pe un canal de ştiri în limba spaniolă un reportaj despre un copil englez de patru anişori pe care o paralizie cerebrală l-a condamnat la o viaţă petrecută în căruciorul cu rotile. Dar un lucru imprevizibil i-a schimbat radical viaţa acestui copil. Mama a adus acasă o mică raţă abandonată pentru că avea o aripă infirmă. Acum, băiatul invalid trăia sub acelaşi acoperiş cu micuţa raţă infirmă. Copilul, văzând eforturile pe care pasărea le făcea pentru a se deplasa, în ciuda handicapului său, a început să îi imite mişcările şi, motivat de progresul păsării, a început să facă primii paşi. Medicii şi specialiştii, văzând recuperarea miraculoasă a copilului, au hotărât să folosească răţuşca în procesul de reabilitare.
Această relatare ne învaţă că nu este nimic rău să imităm ceea ce ne ajută să creştem. De fapt, Giacomo Rizzolatti, profesor de neurobiologie la Universitatea din Parma, Italia, spune că imitaţia este un proces natural în rândul fiinţelor umane, realizat de neuronii oglindă. Funcţia celulelor este de a reflecta în propria noastră experienţă activităţile care ne privesc pe noi. Ţi-ai dat seama că atunci când cască cineva în prezenţa ta, şi tu faci acelaşi lucru: Tot aşa, când cineva se freacă la ochi, nu simţi şi tu imediat nevoia de a face acelaşi lucru? Sau atunci când urmăreşti un film de acţiune, poţi simţi adrenalina de parcă ai fi unul dintre protagonişti. Aceste acţiuni sunt provocate de neuronii oglindă. Văzând raţa, neuronii oglindă ai copilului au fost activaţi, şi el a început să imite mişcările păsării. Noi am fost creaţi pentru a imita. Fie că recunoaştem sau nu, cu toţii vrem să imităm!
Problema nu este faptul că imităm, ci pe cine imităm. Pavel nu a simţit niciun complex să le spună credincioşilor din Corint: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos” (1 Corinteni 11:1). Dacă ne fixăm atenţia înspre Hristos, se vor activa neuronii oglindă şi vom ajunge să reflectăm în vieţile noastre acţiunile lui Isus.
Pentru că, în mod natural, noi avem tendinţa să repetăm ceea ce vedem, nu ţi se pare că ar trebui să fim foarte prudenţi atunci când vine vorba de ce punem înaintea ochilor?
#imită-LpeHristos #priveştelaIsus
