Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine. (Matei 5:30)
Mergând de-a lungul străzilor aglomerate ale oraşului New York, A. J. Jacobs aude oamenii strigându-l: „Hei! Gandalf!” Trebuie să precizăm că nu este personajul legendarului film Stăpânul inelelor şi Hobbit şi că lungimea bărbii sale îl aseamănă mai mult cu Moise, autorul primelor cinci cărţi ale Bibliei. Potrivit cu ceea ce povesteşte în cartea sa A Year of Living Biblicaly [Anul în care am trăit după Biblie], Jacobs a început o aventură cu Scriptura, care l-a dus la o citi din scoarţă în scoarţă. În timpul lecturii, el nota „fiecare standard, fiecare instrucţiune, fiecare sugestie, fiecare sfat” (p. 15). La sfârşit, el avea un document de şaptezeci şi două de pagini şi peste şapte sute de reguli. De ce a făcut el aşa ceva? Pentru că dorea să trăiască pe parcursul unui an urmând la literă toate poruncile biblice, precum: omorând cu pietre pe cei care comit adulter, neutilizând haine făcute din materiale diferite, sunând din trâmbiţă în prima zi a fiecărei luni etc. Din fericire, el nu a ajuns să pună în practică versetul din meditaţia zilei, altfel şi-ar fi tăiat mâna.
La prima vedere, ideea lui Jacobs pare bună. Totuşi, pentru a aplica Biblia la viaţa cotidiană, trebuie bun-simţ. Noi adesea uităm că trebuie „să ne lăsăm conduşi de bunul-simţ şi de o teologie autentică” (Ellen G. White, Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, p. 207). Nu întotdeauna este potrivit un „adevăr teologic” în viaţa cotidiană. Îţi propun un exemplu. Leviticul 21:5 spune că preoţii „să nu-şi radă nici capul, nici barba”. Această declaraţie conţine „adevărata teologie”, este o prescripţie dată de Dumnezeu. Dar fiindcă acum noi suntem „o preoţie împărătească”, înseamnă asta că eu nu mai trebuie să mă rad?
Există multe precepte biblice pe care nu trebuie să le aplicăm la literă. Dimpotrivă, sunt altele care sunt foarte clare şi pe care trebuie să le urmăm. Îţi voi spune unul care pentru Isus continuă să fie foarte clar: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău […], iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei 22:37-40).
#dragostepentruDumnezeu #dragostepentruaproapele #teologieautentică
