Nobleţea lui Ionatan

Saul şi Ionatan, care s-au plăcut şi s-au iubit în timpul vieţii lor, n-au fost despărţiţi nici la moarte. (2 Samuel 1:23)

Când ne gândim la viaţa tânărului Ionatan, ajungem la concluzia că acest băiat este printre personajele cu cel mai nobil caracter din Biblie. De ce? După cum ştii deja, Ionatan a fost întâiul născut al lui Saul, primul rege din Israel. Fiind cel mai mare băiat, Ionatan creştea, conştient că într-o zi va trebui să fie moştenitorul legitim pe tronul naţiunii. De fapt, el avea calităţile necesare pentru a fi un rege bun. Era un băiat foarte brav şi curajos, un războinic abil şi un instrument prin care Dumnezeu şi-a îndeplinit lucrarea şi a făcut minuni în favoarea poporului Israel (vezi 1 Samuel 14).

Dar Ionatan nu a ajuns niciodată să urce pe tron. A făcut el ceva rău? Nu! L-a respins Domnul? Nu! El doar a trebuit să sufere consecinţele greşelilor tatălui lui. Saul a fost singurul vinovat pentru că Ionatan nu a putut deveni niciodată rege în Israel. Oricare altă persoană care ar fi fost în locul lui Ionatan ar fi nutrit resentimente profunde faţă de tatăl său. Dar nu găsim menţionat nicăieri în Sfânta Scriptură că Ionatan ar fi avut simţăminte de ranchiună faţă de el.

Asta în ciuda faptului că Saul l-a jignit (1 Samuel 20:30) şi chiar l-a atacat cu o suliţă (1 Samuel 20:33), acest tânăr i-a rămas atât de loial, încât ultima mărturie pe care o găsim în Biblie cu privire la el este că a murit în luptă alături de tatăl lui (1 Samuel 31:2).

Am putea să scoatem mai multe lecţii foarte însemnate din experienţa lui Ionatan. Aici vom aminti doar două. Fie că vrem sau nu, noi suntem supuşi riscului de a suferi consecinţele acţiunilor părinţilor noştri. Din cauza greşelilor lui Saul, Ionatan a pierdut totul, chiar şi viaţa. Fiind expuşi la reuşită sau eşec din cauza hotărârilor părinţilor noştri, lucrul cel mai bun pe care îl putem face este să ne rugăm pentru ei, să îi cerem Dumnezeului cerului să îi întărească, să îi ajute ca hotărârile lor să fie o sursă de binecuvântare pentru noi.

Al doilea lucru: un tată nu încetează niciodată să mai fie tată. Noi trebuie să îl iubim indiferent de consecințele pe care le-au produs acţiunile lui. Ionatan nu a încetat niciodată să îl iubească pe Saul şi întotdeauna i-a arătat respect. Întotdeauna a manifestat faţă de tatăl lui o atitudine prietenoasă şi respectuoasă.

#nobleţedecaracter #fărăranchiună

Citește și
Comentarii
Se încarcă...