Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? (Mica 7:18)
Sărmanul Publius Ovidiu nu a fost într-o situaţie mai rea decât atunci când a avut probleme cu Cezar. Din cauză că a scris unele lucruri care nu au fost pe placul împăratului Octavian Augustus, Ovidiu a fost exilat în oraşul izolat Tomis, din România de astăzi. De acolo, el le-a scris mai multor prieteni de-ai lui rugându-i să mijlocească în favoarea sa înaintea împăratului. În cele din urmă, el a scris o operă, Tristele, care este un cântec al nostalgiei, durerii şi eşecului aduse de exil. În Tristele, Ovidiu i-a cerut iertare lui Octavian. Citeşte cu atenţie cuvintele pe care le-a scris împăratului:
„Ah, te rog, indulgentule Cezar! Uită de ranchiună citind versurile mele. Ştiu că ea este legitimă şi nu neg că aş fi meritat-o; modestia nu mi-a fost pe buze până acum; dar, fără merit, ai putea să îmi acorzi milă? Greşeala mea îţi dă un motiv să mă ierţi.”
Ştii ce a făcut Cezar? El nu l-a iertat pe Ovidiu şi l-a lăsat în exil pentru tot restul vieţii.
Ce diferenţă între el şi Dumnezeul nostru! Noi L-am supărat în nenumărate rânduri. Am păcătuit de mai multe ori. Greşim fără încetare. Dar chiar şi aşa, spre deosebire de Augustus, El întotdeauna este gata să ne ierte, de fiecare dată când mergem la El şi ne recunoaștem greşelile şi păcatele. Moise a declarat că Dumnezeu „Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul” (Exodul 34:7). Psalmistul adaugă: „Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: «Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!» Şi Tu ai iertat vina păcatului meu” (Psalmii 32:5). Profetul Mica nu face excepţie, el exclamă: „Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale?” (Mica 7:18). Ellen White declară: „Când ajungeţi să vedeţi grozăvia păcatului, cum şi pe voi înşivă, aşa cum sunteţi în realitate, nu disperaţi! Domnul Hristos a venit să-i mântuiască pe cei păcătoşi” (Calea către Hristos, cap. 3, p. 54).
Parafrazându-l pe Ovidiu, ai putea spune: „Păcatul meu I-a dat ocazia lui Dumnezeu să mă poată ierta.” „Vă scriu, copilaşilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele Lui” (1 Ioan 2:12).
#iertare divină #Dumnezeuiartă
