Articolul precedentDespre becuri şi sănătate
    Articolul următorPromisiuni – promisiuni

    În mâinile Tatălui

    „Căci ştiu în cine am crezut.” (2 Timotei 1:12)

    Tocmai am terminat de citit un articol scris de Calvin Kim şi publicat în Adventist Review. În articol se vorbeşte despre ultimele cuvinte ale câtorva personaje celebre. Elvis Presley, regele rock ‘n roll-ului,în timp ce avea o discuţie frumoasă cu logodnica lui, brusc, i-a spus: „Trebuie să merg la toaletă.” Când a observat că a trecut ceva timp şi nu se mai întoarce, tânăra a mers la toaletă şi l-a găsit mort.

    Acum trebuie să îţi scriu ultimele cuvinte din acest an. Dar, pentru că nu aş vrea ca acesta să fie ultimul mesaj pe care îl citeşti din partea mea, mă voi folosi de ultimul mesaj lăsat de unul din cei mai celebri oameni din lumea noastră. Acestea nu sunt doar nişte cuvinte din partea unor persoane care nu mai sunt, ci ele trebuie să ne călăuzească viaţa.

    Cuvintele lui Jonathan Edwards încă au o mare valoare în lumea noastră: „Încrede-te în Dumnezeu şi să nu îţi fie frică de nimic!” Thomas Hobbes, filosoful englez, declara următoarele, cu puţin înainte de moarte: „Prietenii mei, vreau să fac un mare salt în veşnicie.” Emmanuel Kant, celebrul gânditor german, declara plin de siguranţă: „Nu îmi este frică de moarte, eu ştiu să mor. Vă promit înaintea lui Dumnezeu, că dacă voi simţi că vine în această noapte, voi ridica mâinile şi voi spune: «Binecuvântat să fie Dumnezeu!»” Una din ultimele declaraţii care m-a impresionat a fost ultima afirmaţie a lui Don Marcelino Menéndez Pelayo, care, deşi se afla în faza finală a unei ciroze atrofice, i-a spus medicului său: „Ce păcat să mor când îmi rămân atât de multe lucruri de citit!” Cititul este bun, sănătos, agreabil, un cadou de care pot beneficia doar cei vii! În 16 iulie 1915, pe patul ei de moarte, Ellen White declara: „Ştiu în cine am crezut.”

    Fără umbră de îndoială, ultimele cuvinte ale lui Hristos constituie cel mai nobil exemplu al felului în care trebuie să trăim: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!” (Luca 23:46). Cuvintele Învăţătorului ne învaţă că a murit aşa cum a şi trăit: depinzând în întregime de Tatăl Lui. Această frază ne vorbeşte despre renunţare, despre supunere, despre dăruire totală. Nu doar la ceea ce avem, ci şi la ceea ce suntem. În mâinile cui eşti tu? În mâinile cui sunt visurile tale? În mâinile cui ţi-ai pus tu speranţa?

    Voinţa şi dorinţa mea este ca, în această ultimă zi din an, să Îi poţi spune lui Isus: „În mâinile Tale îmi pun viaţa!”

    #ultimelecuvinte #viaţaestedelaDumnezeu

    În mâinile Tatălui - 2017. „Nu îmi este frică de moarte, eu ştiu să mor. Vă promit înaintea lui Dumnezeu, că dacă voi simţi că vine în această noapte, voi ridica mâinile şi voi spune: «Binecuvântat să fie Dumnezeu!»” Emmanuel Kant
#ultimelecuvinte #viaţaestedelaDumnezeu
    Vladimir Polanco
    Asumă-ți fiecare zi din acest an, transformând trecutul în viitor, folosind prezentul. Dumnezeu este Cel care ne poate învăța secretul măsurării timpului. Vladimir Polanco semnează cartea „#urmărește profilul 365 share” apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Cinci talanți

    Când tratăm totul ca pe o obligație și ne achităm de responsabilități numai pentru a bifa o sarcină rezolvată, nu vom avea nicidecum bucuria ca alții să creadă mai mult în noi; ceilalți au nevoie să le dăm șansa de a vedea potențialul nostru și trebuie să aibă din partea noastră măcar un semn că ar merita să riște și să lase mai multă valoare în mâinile noastre. Dacă ceilalți nu au curajul să creadă mai mult în noi, înseamnă că nu am făcut ce era nevoie pentru ca ei să își poată asuma riscul respectiv. „Ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri!”

    Cinci fecioare neînțelepte

    Neînțelept nu este cel ce nu a avut posibilitatea să învețe sau să se pregătească, ci acela care a considerat că e suficient să știi și să ai valori, dar să nu te deranjezi să le folosești. Lipsa înțelepciunii poate să însemne uneori comoditate, alteori poate fi egală cu superficialitatea; se poate rezuma la pregătire pe jumătate sau la speranța că voi avea „noroc”. Un simplu simț al administrării chibzuite le-a salvat pe cele cinci fecioare de la o așteptare ratată, inutilă.

    Cinci fecioare înțelepte

    Cine se mulțumește să memoreze va ajunge să se creadă înțelept, dar va descoperi că prea multe bagaje, fără a fi organizate, sunt nu doar inutile, ci chiar dăunătoare. Există oameni ne­buni care știu pe de rost volume întregi, dar există și înțelepți care nici măcar nu știu să citească. Cine a găsit un om înțelept să-l păstreze în apropierea lui; informație ne oferă toți roboții planetei.

    Cinci degete

    În lumea lui Dumnezeu, situația stă în felul următor, după cum o rezumă Pavel: „Când sunt slab, atunci sunt tare”; „Pot totul în Hristos, care mă întărește.”

    Publicate astăzi

    Eroii din cotidian

    Doamne din cer, pune în sufletul nostru dorința sinceră de a insufla respect pentru părinți în copiii bisericii noastre! PROVOCARE: Ia-ți timp pentru a le povesti în Sabat copiilor bisericii impactul pe care părinții lor l-au avut asupra comunității sau localității voastre!

    Látvány, hanghatások és bűnözés

    „Nem vetem a szemem hiábavaló dologra; a pártoskodók cselekedetét gyűlölöm: nincs köze hozzám. A csalárd...

    De ce îți este frică?

    nu te teme, căci Eu sînt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu...

    Cinci talanți

    Când tratăm totul ca pe o obligație și ne achităm de responsabilități numai pentru a bifa o sarcină rezolvată, nu vom avea nicidecum bucuria ca alții să creadă mai mult în noi; ceilalți au nevoie să le dăm șansa de a vedea potențialul nostru și trebuie să aibă din partea noastră măcar un semn că ar merita să riște și să lase mai multă valoare în mâinile noastre. Dacă ceilalți nu au curajul să creadă mai mult în noi, înseamnă că nu am făcut ce era nevoie pentru ca ei să își poată asuma riscul respectiv. „Ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri!”

    Crede și nu te îndoi niciodată!

    Câteva săptămâni mai târziu, El a trimis un cec pe care nu îl așteptam. Dumnezeu Își ține făgăduințele, însă noi suntem „puțin credincioși”!